Galaţiul se poate mândri că a intrat în lumea localităţilor civilizate; după ce, săptămâna trecută, s-a inaugurat prima staţie de epurare a apelor uzate din viaţa oraşului, de ieri, oficial, municipiul are groapă ecologică, iar colectarea deşeurilor se face selectiv. În plus, toate resturile vegetale sunt prelucrate la staţia de compostare, rezultând un îngrăşământ „bio” extrem de apreciat de agricultori.
Valoarea totală a proiectului ISPA de management al deşeurilor urbane este de 21,3 milioane de euro, din care UE ne-a acordat 16,04 milioane euro nerambursabili, iar Primăria municipiului Galaţi a contribuit cu 5,34 milioane euro. Cu aceşti bani, din 2006, de când s-a semnat memorandumul de finanţare şi până în această lună, s-au construit un nou depozit ecologic de deşeuri, o staţie de sortare şi compostare şi două puncte verzi, toate părţi ale sistemului integrat de gestionare a deşeurilor. În plus, groapa cea veche a oraşului a fost închisă, adică acoperită cu pământ. Însă „neutralizarea” ei nu a constat doar în acest lucru, ci şi în alte procedee – acoperirea cu un strat de pietriş şi forarea a 12 puţuri de colectare a gazelor, rezultate din procesul inevitabil de fermentare. Puţurile au şi o instalaţie de captare a gazelor ce pot fi folosite drept combustibil.
Un lucru este sigur; aşa cum arată acum groapa veche a oraşului (sau mai bine spus, cum nu arată, căci este transformată într-un imens munte de pământ) cu siguranţă că nu vor mai apărea incendii spontane sau puse de gunoieri, aşa cum s-a întâmplat până vara trecută. Cât priveşte amenajarea noii gropi ecologice, aceasta este prevăzută cu un adevărat sistem de canalizare, prin conductele căruia se vor scurge reziduurile către o staţie de epurare, după care apele vor fi deversate în Siret. Noua groapă de gunoi, cu o suprafaţă comparabilă cu cea veche – cam şase hectare – ar urma să se umple în termen de şapte ani de acum înainte, cu gunoiul din municipiul Galaţi şi cel al celor cinci comune limitrofe: Şendreni, Vânători, Tuluceşti, Smârdan şi Braniştea.
Ce se întâmplă cu deşeurile reciclabile?
Însă groapa ecologică este doar o componentă – pentru care s-au alocat 10,7 milioane euro – din proiectul ISPA. Pentru suma de 4,19 milioane euro s-a construit staţia de sortare şi compostare, despre care „Viaţa liberă” a mai scris. Aici sunt aduse materialele reciclabile, colectate în cele 660 de pubele colorate amplasate prin oraş. Şi, deşi există impresia că pubele se „varsă” în aceeaşi remorcă, la grămadă, şeful Ecosal, Ion Ionescu, a explicat: „remorca are trei compartimente, câte pubele de deşeuri reciclabile sunt. Doar de afară este impresia că ele se deşartă la grămadă”. După ce PET-urile sunt selectate manual, pe culori, ele trec printr-o linie de balotare, la fel întâmplându-se şi cu hârtia. În final, materialele reciclabile vor fi vândute de Ecosal, banii urmând să ia destinaţii care nu au fost stabilite clar, deocamdată.
Cât priveşte staţia de compostare ar putea umple de invidie orice agricultor european; toate resturile vegetale din oraş sunt tocate, după care materialul intră într-un proces de fermentare în urma căruia rezultă unul din cele mai bune îngrăşăminte „bio” în agricultură.
Atât viceprimarul Mircea Cristea, care a supervizat implementarea proiectului, cât şi ceilalţi parteneri – Ion Ionescu, şeful serviciului Ecosal (care va fi unic operator pe salubritate, fără să însemne că nu va putea subcontracta, ca şi până acum, către RER), şi Eugen Zaharia, şeful SC Administraţia Pieţelor - au vorbit laudativ despre proiect.
„Este o mare realizare, ca şi staţia de epurare a apelor uzate. Sunt mulţumit că s-au finalizat cu bine ambele proiecte”, a declarat primarul Dumitru Nicolae, care a inaugurat obiectivele nou realizate prin ISPA.
