Direcţia de Dezvoltare Regională funcţionează în cadrul Consiliului Judeţului Galaţi din octombrie 2000. Clădirea (foto 1) din stânga sediului CJ de pe strada Eroilor are ferestrele luminate până târziu: se lucrează la proiecte!
O mână de specialişti, nouă ani de muncă şi inteligenţă, sute de milioane de euro atrase în judeţ... Campanii de informare în mediul rural despre ce programe de finanţare au apărut sau vor veni: fiecare specialist de aici are în responsabilitate câte două comune.
Când am bătut la uşa direcţiei, câţiva tocmai se întorseseră de pe teren. „Sunt comune care au experienţă în implementarea proiectelor - ne-a spus Laura Delia Angheluţă (foto 2), directorul Direcţiei. Ca Scânteieştiul, care a accesat tot ce s-a putut. Sau Şendrenii, Schela, Bereşti-Meria... Sunt atâtea comune care au avut succes şi care ştiu drumul! Breşti-Meria are chiar un proiect transfrontalier, au creat un centru de formare, căci nu se câştigă fonduri numai cu proiecte de drumuri şi poduri... Mulţi primari sunt reticenţi, zic: «Dar eu nu sunt pe graniţă, ca să beneficiez...». Ba nu – eşti judeţ de graniţă, eşti eligibil!
Sunt şi cârcotaşi, care nu depun proiecte dar spun că ei n-au acces la finanţări. Ca-n povestea cu cel ce se roagă la Dumnezeu să câştige la loto, iar Dumnezeu îi spune: «Dar trage şi tu măcar un loz!».
S-au pierdut proiecte exact dintr-o neglijenţă! De exemplu, proiecte pentru romi, la care am lucrat nopţi, s-au dus doar pentru că li se cerea încă o dată certificatul de urbanism sau hârtia care arăta că primarul are voie să semneze. «A, dar e weekend!» sau nu mai ştiu ce motiv şi astfel au pierdut finanţările. Pentru că lor le-au cerut hârtiile, nu mie. Măcar dacă ne dădeau un telefon...”
Prima direcţie înfiinţată în ţară!
„A fost prima astfel de structură din ţară. Noi am fost primii înfiinţaţi. Aşa cum am fost şi primul consiliu judeţean din ţară care, în 2001, a fost certificat extern în managementul calităţii – ISO 9001. Tot Consiliul Judeţului a fost şi iniţiatorul bugetului de cofinanţare a proiectelor. Căci localităţile judeţului nu au suficiente resurse pentru a cofinanţa singure.„
Tot mai mulţi comentatori economici din ţară se plâng că, tot aşa ca şi până acum, proiectele cu finanţare externă, aşteptate ca să ne mai salveze din criză, nu vor fi accesate din cauza lipsei de fonduri pentru cofinanţare locală. La Galaţi, Consiliul Judeţului oferă din buget un fond special pentru cofinanţarea proiectelor câştigate de localităţile judeţului.
„Câştigate de localităţi” este un termen generic: fondurile de cofinanţare vin de la CJ, scrierea proiectului se face, gratis, la Direcţia de Dezvoltare Regională şi apoi se fac studiile necesare la Consproiect, ambele unităţi ale CJ... Aşa cum funcţionează un mare combinat, în flux integrat, aşa merge şi Consiliul Judeţului.
O deschidere de peste trei milioane de euro!
Este greu să se facă o socoteală câţi bani au intrat în judeţ, pentru că s-a lucrat mai mult pentru comunităţile locale decât pentru CJ. Primele proiecte cu finanţare externă, prin Programul RICOP, au adus la ţară alimentări cu apă şi refacerea de drumuri şi poduri, realizarea unui centru de formare la Slobozia Conachi, pentru comunele limitrofe, o centrală termică la Târgu Bujor. Preşedintele CJ de atunci, Dan Lilion Gogoncea, obişnuia să spună că satele noastre au rămas în Evul Mediu, cu fântâni cu apă proastă şi drumuri desfundate şi că trebuie investit în programe.
„Am început cu RICOP-ul, cu cele 20 de proiecte - îşi aminteşte acum şefa Direcţiei. La momentul respectiv, toate cele 20 de proiecte reprezentau trei milioane şi jumătate [euro] – o sumă foarte mare pentru judeţul Galaţi. Programul se adresa la trei judeţe: Galaţi, Brăila şi Buzău, afectate de restructurările masive din economie. Acest instrument de finanţare a avut mai multe componente: lucrări publice, servicii sociale şi pentru întreprinzătorii privaţi.
La componenta de lucrări publice, judeţul Galaţi a avut într-adevăr întâietate la modul în care am avut proiecte multe depuse, proiecte bune. În acel moment, depunerea se făcea de către consiliile locale dar, datorită incapacităţii de a implementa proiectele, s-a stabilit să existe o autoritate de implementare: Consiliul Judeţului Galaţi. CJ a derulat şi proiecte regionale cu Universitatea „Dunărea de Jos”; de pildă, masterate româneşti susţinute cu specialişti din Franţa, după sistem francez, cu dublă recunoaştere. Proiectul a produs specialişti pentru mediul privat şi pentru administraţia publică. „A fost un proiect foarte frumos... Inclusiv la noi în direcţie avem oameni specializaţi astfel pe parte de administraţie publică.” Şi la comune s-au format astfel de specialişti.
Apoi a venit, în 2003 - 2004 programul SAPARD, cu proiecte care continuă, în unele părţi, şi în prezent, acolo unde s-au obţinut iniţial „finanţare fără resursă”. Din economiile făcute la alte proiecte din judeţ, sunt acum înzestrate şi ghinionistele...
„Şi aici chiar putem să ne mândrim – spune directoarea DRD. Pentru că a fost un efort din partea Direcţiei: prima etapă de proiecte am lucrat-o în şapte oameni, împreună cu consiliile locale, pornind de la identificarea comunelor care aveau punctajul cel mai bun conform grilei, ca să poată să intre cât mai repede la etapa următoare, de elaborare a documentaţiei tehnice. Noi îi sprijineam în tot ceea ce însemna iniţiere de hotărâre de consiliu local de adoptare a investiţiei, de stabilire a managerului - deci absolut toată documentaţia era făcută la noi.”
Se spune: Time is money! „Am fost printre puţinele judeţe care au reuşit să scoată hotărârea de guvern privind patrimoniul judeţului, care era un document de bază prin care consiliile locale puteau să facă dovada că au proprietatea asupra întreg teritoriului unde se făcea investiţia. Şi avantajul nostru a fost că alte judeţe nu au avut hotărârea. Am intrat în prima etapă cu multe proiecte, pentru drumuri şi apă.” Valoarea investiţiilor a fost mult mai mare decât la RICOP: în jur de un milion de euro pentru fiecare proiect - adică peste 25 de milioane de euro intraţi în drumurile şi alimentările cu apă din judeţ! Din 37 de propuneri de finanţare, au primit finanţare 28.
Alte câştiguri
Aproape şapte milioane de euro au fost câştigaţi de proiectul PHARE privind Centrul de Afaceri Galaţi, care se construieşte lângă Prefectură. Programul Operaţional Regional, fond european administrat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, a ajuns în faza încheierii contractului de execuţie la Drumul Judeţean 251, Cudalbi – Băleni (66,5 milioane lei), şi DJ 253 (15,5 milioane lei). Proiecte de management ale deşeurilor sunt în desfăşurare cu Târgu Bujor şi Iveşti. Un proiect PHARE privind măsuri pentru reducerea efectelor inundaţiilor va reface un pod la Fârţîneşti – aproape 400.000 euro. Şi proiectele continuă...
„La noi e gratis!”
„În marea majoritate, proiectele le-am scris noi. Doar în ultimii ani, au mai fost firme de consultanţă care au venit în întâmpinarea primarilor şi le-au elaborat documentaţiile - spune Laura Angheluţă, şefa Direcţiei. Noi nu percepem niciun tarif, pentru că suntem instituţie publică, sub autoritatea directă a Consiliului Judeţului. La noi e gratis!
„Se mai poate întâmpla să avem proiecte proprii, pentru Consiliul Judeţului, sau pentru instituţiile de sub autoritatea acestuia, şi să nu avem destui oameni care să lucreze şi pentru consiliile locale. Dar acestea au fost cazuri izolate...”
Am fost asiguraţi că nu s-a făcut niciodată restricţie pe criterii politice la distribuirea informaţiei în teritoriu sau la ajutorul acordat. „Atât, să înţeleagă şi domnii primari că nu suntem angajaţii dumnealor, să se poarte deci civilizat...”
Grei de cap în birocraţie
„Nu, nu am avut blocaje propriu-zis... Blocajele pe care le avem în general cu consiliile locale ţin de faptul că nu se înţelege întotdeauna despre ce este vorba şi uneori li se pare absurd că trebuie să mai vină cu o hârtie sau mai apare un document pe care îl solicităm. Şi de fapt nu-l solicităm noi, îl solicită finanţatorul şi trebuie să se înţeleagă că există o birocraţie pe care nu o creem noi, ci o creează finanţatorii. Şi atât timp cât ei dau banii, chiar dacă uneori finanţarea locală poate să depăşească grantul, atâta timp cât iei un ban, trebuie să joci după regulile lor...”
Who´s who Laura Angheluţă?
În biroul Laurei Angheluţă am văzut multe diplome de excelenţă ale Direcţiei. Una o priveşte însă personal: anul acesta, specialista gălăţeancă a apărut în Who´s Who-ul românesc – Enciclopedia Personalităţilor din România. S-a trezit pur şi simplu într-o zi că a venit o echipă de la Bucureşti ca să-i ia un interviu...
Din bun-simţ, nu s-a prea vorbit despre faptul că Laura Angheluţă este chiar fiica regretatului preşedinte al CJ Răsvan Angheluţă, cel care a pus, printre altele, bazele Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, loc unde astăzi se pot organiza inclusiv întruniri internaţionale la nivel foartre înalt; un proiect-gigant pentru orice comunitate!
Se vede însă că „aşchia nu sare departe de trunchi” şi fiica a făcut o frumoasă carieră ca specialist, fără să fie „împinsă” de poziţia tatălui. A rămas şefă direcţiei care trebuie să rămână doar tehnică, indiferent de valurile politicii, care au tot schimbat directorii. Rezultatele au confirmat-o, aşa cum au confirmat şi echipa...
„Suntem” în anul 2010!
„A fost perioada PHARE şi SAPARD, 2001 – 2004. S-a creat aceasată direcţie, apoi ne-am bătut cu Iaşiul, care a avut de asemenea o structură pe care au transformat-o apoi în direcţie - ne-a făcut un scurt istoric dr. Ec. Lucean Mihalcea (foto 3), directorul Direcţiei Bugat Finanţe a CJ. În anii aceia, eram întotdeauna când pe primul loc, când al doilea loc, am alternat.
A fost apoi creat Consproiect, altă structură a Consiliului Judeţului, care a realizat proiectele, transformarea lor în construcţii-montaj sau în investiţii: el face studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie”.
CJ Galaţi merge în parteneriat, la proiecte, cu localităţile. „Am pus întotdeauna bani pentru cofinanţare. Nu prea au fost ani în care să nu prevăd în bugetul Consiliului bani pentru cofinanţare. Acelaşi lucru îl voi face şi în 2009. Avem sursă de finanţare: 13 la sută din impozitul pe venit, care rămâne la Galaţi şi se împarte... Avem şi noi cotă parte”.
Cofinanţarea este una dintre priorităţile CJ. Direcţia îşi face proiecţiile din timp, cu un an înainte. „Pentru 2010, îmi trebuiesc zece milioane de euro, anul trecut ne-a trebuit mai puţin: de la an la an creşte numărul de proiecte. Anul trecut m-am închis pe la şase milioane de euro pentru cofinanţare, anul acesta vor fi vreo zece milioane. Aşteptăm şi rectificări de buget...”
Toate proiectele primesc audit tehnic şi audit financiar. „Numai în ultimele săptămâni au venit de două ori în control pe programe transfrontaliere. Este normal, sunt bani europeni. Orice proiect este controlat în timpul derulării sau măcar şase luni de la încheierea lui.
Remember...
Directorul Mihalcea a amintit însă şi de debutul în accesarea de finanţări, înainte de apariţia Direcţiei Regionale de Dezvoltare: „Noi am avut finanţări externe şi înainte. S-au împlinit nouă ani de la moartea domnului preşedinte al Consiliului Judeţului Răsvan Angheluţă.
Pe vremea dumnealui am câştigat trei mari proiecte PHARE.” Consolidarea malului din zona Turnului de Televiziune şi cea de la Grădina Publică au atras mulţi bani europeni, prin serviciul de specialitate în care lucrau şi unii dintre angajaţii de azi ai direcţiei.
