Primul pas spre îmbogăţirea Primăriei – recuperarea TVA-ul din anumite proiecte de investiţii * Primăria nu are o “evidenţă clară” a bunurilor patrimoniale ' Fără raportări trimestriale, şefii Primăriei sunt în plop cu litigiile şi nivelul de realizare a bugetului
După raportul Curţii de Conturi, analiza prezentată de către Primărie ca audit, realizată de PricewaterhouseCoopers Audit S.R.L, pare o glumă, dar una pentru care s-au plătit 150.000 de euro. Misiunea, aşa cum au numit-o cei de la PwC, s-a desfăşurat între 7 decembrie 2012 şi 25 februarie 2013. S-au trasat nişte concluzii care pentru cetăţeni sunt superflue, oricum, nişte chestiuni mai mult decât evidente, pentru care nu era nevoie să plăteşti o astfel de sumă, colosală, până la urmă. S-a constatat că personalul Primăriei este slab pregătit, dar nu s-au dat nume, „pentru a asigura protecţia datelor cu caracter personal în ceea ce priveşte persoanele fizice, precum şi pentru a proteja interesele Clientului în faţa unor potenţiale acţiuni din partea entităţilor care au făcut obiectul analizei”. Cu alte cuvinte, ce s-a întâmplat în perioada 2009 –2011, în cadrul Instituţiei, tot ascuns rămâne, pentru că, potrivit raportului PwC, obiectivul principal a fost „identificarea celor mai bune soluţii de eficientizare a structurii organizaţionale actuale”. Să înţelegem de aici că primarul Marius Stan, care până acum nu a putut alege oameni competenţi şi de încredere, nu a vrut decât nişte sfaturi pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiei.
Sfaturi pe filieră economică
Unul dintre primele sfaturi PwC este ca Primăria să recupereze TVA-ul din anumite proiecte de investiţii. Astfel, potrivit raportului PwC, pentru proiectele încheiate, Primăria Galaţi nu a dedus nicio sumă reprezentând TVA aferentă cheltuielilor înregistrate cu proiectele de investiţii şi a capitalizat TVA -ul în valoarea investiţiilor. În acest sens, Primăria ar putea să beneficieze de recuperarea unor sume de TVA semnificative, care ar putea fi folosite pentru finanţarea unor noi proiecte investiţionale. Luând în calcul faptul că Galaţiul are multe zone în care nici măcar nu a ajuns canalizarea sau asfaltul, dar există şi zone rezidenţiale incorect încadrate, în raport se vorbeşte şi despre “o altă repartizare pe zone de impozitare a terenurilor din cadrul municipiului care ar putea conduce la creşterea veniturilor din impozitul pe terenuri“.
Fără evidenţe clare, Primăria - neoperaţională
Probabil o altă falsă noutate este şi faptul că Primăria nu are o “evidenţă clară” a bunurilor patrimoniale, “fapt ce îngreunează activitatea de administrare a patrimoniului public”. Sfaturile auditorilor par de bun simţ, adică, atâta timp cât nu ştii exact ce ai în ogradă, cum vrei să faci administraţie şi, mai ales, cum să nu pierzi litigii privind dreptul de proprietate? “Dintre beneficiile principale ce pot rezulta în urma implementării acestor recomandări amintim dimensionarea corectă şi prioritizarea acţiunilor de gestiune a patrimoniului public şi de dezvoltare urbană şi o rată mai mare de succes în ceea ce priveşte acţiunile în justiţie privind dreptul de proprietate”, mai scrie în studiul de 150.000 de euro. De asemenea, centralizarea datelor este la pământ şi nu există un registru unic al datelor contractuale, integrat într-o arhivă electronică.
Şefii Primăriei nu au o imagine de ansamblu
Pentru că nu se fac nişte raportări standard trimestriale, “responsabilii cu putere de decizie (Primar, Viceprimari, membri ai Consiliului Local) nu au o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte performanţa financiară şi operaţională a structurilor organizatorice din cadrul Primăriei”. Păi, atunci de ce să ne mai mire că sunt luate decizii anapoda şi, mai ales, că lucrurile merg prost, dacă oamenii din fruntea Primăriei nu ştiu nivelul de realizare a bugetului sau situaţia litigiilor?
