* 5,3 milioane de lei din fonduri europene pentru alei peticite, rigole deja sfărâmate şi înfundate
Chiar dacă, acum nici două săptămâni, Grădina Publică a fost inaugurată cu muzică şi pompă, ea scoate la iveală alei peticite, rigole de scurgere pline cu pământ şi frunze, iar reabilitarea scărilor care coboară către autodrom rămâne incertă. Nu mai spunem de moftul fostei administraţii care a vrut să ataşeze băncilor din parc coolere pentru laptop-uri, dar care nu au nicio şansă să reziste ploilor, vântului sau hoţilor.
Alei stricate de utilaje de mare tonaj
După ce a fost închisă din 2012 pentru modernizare, iar data inaugurării a tot fost amânată din cauza neintegrării în proiect a fântânii arteziene, era de aşteptat ca măcar aleile să fie intacte - drepte şi fără plombe. În schimb, majoritatea străduţelor destinate promenadei sunt ori în valuri, ca dovadă, strâng apa de ploaie, creând bălţi, ori sunt peticite. Potrivit directorului societăţii Pallegrini, Gabriel Negru, plombele au apărut din cauză că pe proaspăt turnatele alei au intrat utilajele grele ale unei societăţi, stricând astfel toată munca lor. „Nu ştiu ce societate - şi la comanda cui – a intrat cu mai multe utilaje grele şi le-au stricat. Aleile acelea nu au rezistenţa unor autostrăzi. Cred că lucrurile au fost făcute de la început într-o ordine nefirească. Eu nu sunt Meşterul Manole, să stric ce fac azi, iar mâine să refac ce am făcut ieri. Nu ştiu cărei societăţi aparţineau acele utilaje”, ne-a explicat directorul Pallegrinii, Gabriel Negru. Plombele au fost executate chiar de ei, iar unele de către Serviciul Public Ecosal. „Plombările le-am făcut având contract cu executantul. Nu ştiu care au fost motivele care au cerut plombarea aleilor”, ne-a spus directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.
Dacă directorul Pallegrini avea o explicaţie plauzibilă pentru apariţia plombelor, municipalitatea ne-a băgat în ceaţă. Explicaţia acesteia ar avea legătură cu aducerea la nivel a pământului pentru flori. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, aleile ar fi într-un fel, în termeni simpli, neterminate. Ne-a explicat că a fost ridicat un strat de pământ şi de asta terenul pare mult mai jos faţă de alei, dar că în primăvară, când vor veni şi florile, pământul va fi la acelaşi nivel cu aleile. Ce legătură are însă înălţimea stratului de pământ cu faptul că aleile noi sunt deja plombate, noi n-am înţeles. De asemenea, nu am putut afla mai multe detalii despre societatea care ar fi intrat cu utilajele pe aleile noi ale Grădinii nici de la purtătorul de cuvânt al Primăriei, nici de la directorul Ecosal.
Rigole zburătoare, pline de pământ şi strâmbe
Rigolele de pe marginea aleilor sunt pline de frunze şi de pământ. În aceste condiţii, nu ştim cum ar putea să se scurgă apa de ploaie. Lucru deloc de neglijat, mai ales că ploile sunt tot mai abundente. „De curăţenie ne vom ocupa noi în Grădina Publică, dar încă nu am preluat-o întru totul”, ne-a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Pe lângă faptul că rigolele sunt pline, la unele dintre ele grilele metalice care ar trebui să ţină deşeurile mari la distanţă aproape că îşi iau zborul sau sunt deja rupte sau îndoite.
Impresii de modernism
Fosta administraţie, cea care a făcut proiectul modernizării Grădinii Publice, a prevăzut în proiect şi existenţa unor ventilatoare pentru laptop-uri montate la băncile din parc. O idee inedită, demnă de secolul XXI, am putea spune, însă se pare că aceste coolere nu au nicio protecţie împotriva intemperiilor. Asta pentru a nu mai pomeni de hoţi. Astfel, ele rămân doar la nivelul de moft nefuncţional sau cu o viaţă scurtă.
Cine şi când va reabilita scările
Încă din luna mai a acestui an, când ar fi fost termenul de finalizare al lucrărilor, scriam despre faptul că, pe lângă fântâna arteziană, în proiectul iniţial a fost uitată şi necesitatea rezolvării taluzului dinspre autodrom. Iniţial, societatea Pallegrini trebuia să se ocupe şi de cosmetizarea scărilor, în schimb, aceştia au observat că nu poate fi vorba de nicio toaletare dacă mai întâi nu este consolidat taluzul. “Eu aveam de făcut o toaletare a scărilor, trebuia să le reîntregesc şi să le dau o formă frumoasă, nu aveam construcţia lor în proiect, nu am nici acum, dar nu pot să toaletez nişte scări care au gol de pământ dedesubt; ele stau în aer!”, ne explica în mai directorul Pallegrini. Ei bine, de atunci şi până acum pe SEAP nu am văzut nicio licitaţie pentru consolidarea taluzului. Miercuri nu lucra nimeni la scări sau la taluz, iar imaginea era de dezastru. Nu se vedeau decât nişte scări măcinate şi nişte şanţuri săpate. În concluzie, s-au cheltuit 5,3 milioane de lei din fonduri europene pentru nişte alei cârpite sau pline de apă şi pentru nişte ventilatoare care nu vor ieşi întregi din iarnă. Cu o groapă eternă pe Faleză, cu o stradă a Brăilei vălurită şi găurită imediat ce a fost inaugurată, Galaţiul e demn de a fi trecut în cărţile de istorie şi în dicţionarele de minuni ale lumii, pentru că orice lucrare ar fi executată în acest oraş pare a fi sortită eşecului.
