Vor gălăţenii adoptarea soluţiei eutanasierii câinilor de către Consiliul Local sau nu?
Georgiana, 21 de ani: „Nu aş vrea să fie eutanasiaţi câinii, mai degrabă să fie ţinuţi în acele adăposturi. Chiar dacă sunt foarte mulţi câini maidanezi, iar padocurile Primăriei nu au numărul necesar de locuri pentru aceştia, tot nu i-aş omorî. Cea mai bună soluţie rămâne adopţia, orice numai să nu fie omorâţi. Dacă nu sunt oameni din Galaţi care să vrea să adopte, sigur sunt iubitori de animale din alte ţări. Nu aş vrea să fie omorâţi, pentru că, până la urmă, şi câinii sunt nişte vieţuitoare. Plus că nu cred că te muşcă degeaba. Eu la concluzia asta am ajuns. Bine, asta pentru că nici nu am fost muşcată. Probabil că dacă m-ar fi speriat vreodată vreun câine comunitar, aş considera şi eu ca mulţi alţii că ar trebui omorâţi. Dar atâta timp cât pe mine nu mă deranjează, iar unii sunt chiar foarte blânzi şi iubitori, nu i-aş omorî. Am văzut că şi modalităţile de prindere sunt foarte brutale, îi aleargă, le bagă laţul acela pe cap şi nu mi se pare deloc civilizat”.
Cătălina, 21 de ani: „Sunt foarte multe cheltuieli pentru ţinerea câinilor în adăposturi. Sunt prea mari investiţiile pe care ar trebui să le facă Primăria cu banii care vin din buzunarele cetăţenilor, dar nici nu sunt de acord cu eutanasierea. Poate sunt alte modalităţi de rezolvare a problemei, mai ieftine decât întreţinerea lor în padoc, dar şi mai puţin brutale decât eutanasierea. Nu ştiu dacă Primăria poate acoperi cheltuielile de întreţinere pentru atâţia câini.
Paul Gheorghe, 28 de ani: „Cine ar putea fi de acord cu eutanasierea câinilor?! Da, probabil oamenii vor să nu mai fie câini pe străzi, dar nu ştiu dacă vor şi omorârea lor. Nu, nu sunt de acord cu eutanasierea câinilor şi cred că nimeni nu e de acord. Ştim cu toţii, câinii maidanezi sunt de fapt reflexia stării sociale din României, sunt reflexia problemelor noastre. Dacă omorâm câinii, omorâm un efect, dar nu omorâm cauza”.
