* Gălăţenii au decis: oraşul este afectat grav de neregulile din instituţiile publice * Groapa eternă de la Elice, gaura neagră de la Parcul Industrial, dezastrul de pe strada Traian şi moartea clădirilor istorice sunt numai câteva dintre dovezile incompetenţei şefilor urbei noastre
Potrivit voturilor exprimate de gălăţeni într-un sondaj organizat şi demarat la începutului lunii februarie de "Viaţa liberă", nepotismul şi incompetenţa din instituţiile publice se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai proaste lucruri întâmplate în Galaţi în ultimele decenii.
În cele ce urmează, vă vom prezenta câteva exemple de lucruri prost făcute în urbea noastră, care întăresc concluzia că oraşul a fost condus de incompetenţi, ajunşi pe funcţii din întâmplare sau ca efect al nepotismului şi pilelor politice.
O faleză ca mănăstirea lui Manole
Groapa de la Elice, o adevărată mănăstire a meşterului Manole, a înghiţit, de-a lungul timpului, peste două milioane de euro şi, cu toate acestea, orice investiţie de acolo pare să fie osândită prăbuşirii. În data de 14 februarie 2010, în carosabilul bulevardului Marii Uniri, de pe Faleza superioară, s-a căscat un hău cu adâncimea de şapte metri şi un diametru de peste 15 metri. Groapa a fost acoperită, dar în iunie 2011, a apărut o alta, cu adâncimea de 7,8 metri. A fost adus atunci un neamţ, Werner Michallek, şeful echipei de consultanţi a consorţiului germano-danez IGIP & Carl Bro, care a oferit asistenţă tehnică la lucrările ISPA. Groapa a fost din nou astupată şi tot din nou s-a surpat, în martie 2012. Fostul primar Dumitru Nicolae a comandat un studiu geotehnic, iar moştenitorul tronului şi al gropii, Marius Stan, a demarat începerea lucrărilor de astupare pe 18 iulie. În aprilie 2013, Falezogaura şi-a făcut din nou apariţia, deşi zona era închisă circulaţiei. Recepţia lucrărilor pare să se fi făcut numai pe ochi frumoşi, având în vedere repetabilitatea evenimentului. Nimeni nu a fost tras la răspundere, iar, la sfârşitul anului trecut, Primăria lui Marius Stan a scos la licitaţie un alt contract pentru expertiza tehnică şi studiu hidrogeotehnic în vederea identificării şi eliminării fenomenelor de instabilitate a terenului, cu o valoarea de 280.000 de lei.
De această dată, licitaţia pentru studiul privind Faleza Dunării din Galaţi a fost adjudecată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Durata de execuţie a studiului este de 50 de zile de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Acum, oricâtă reclamă pozitivă a reuşit să îşi facă primarul Marius Stan cu terminarea unor proiecte, unul din testele de supravieţuire rămâne rezolvarea carosabilului de pe Faleză.
Un Parc Industrial mereu pe punctul de a se naşte
Dacă „Falezogaura” se iscă în pământul şi asfaltul Bulevardului Marii Uniri cu o uşurinţă dezarmantă, Parcul Industrial e exact pe dos: nu se dă finalizat. După zece ani de la înfiinţare, acesta nu este încă gata. Oficial, potrivit procesului verbal de recepţie la terminarea parţială a lucrărilor din 8 ianuarie 2013, valoarea investită se ridică la 16,3 milioane de lei, dar în februarie 2014 nu era terminat. În 2013, Parcul Industrial a avut buget, însă nu şi activitate, ceea ce a adus o gaură de peste 200.000 de lei. Societatea înregistrează, la venituri totale de 996 de lei, cheltuieli totale de 1.000 de lei şi are plăţi restante de 22.000 de lei. Astfel, afacerea nu a făcut, de-a lungul atâtor ani, decât să înghită sume enorme, fără să aducă Galaţiului niciun beneficiu. Nimeni nu a dat încă socoteală pentru imensa risipă de bani, iar povestea nu s-a încheiat.
Coşmarul de pe strada Traian
Strada Traian face şi ea parte dintre acele proiecte care par să nu se mai termine. De mai bine de trei ani, autorităţile se chinuiesc să o reabiliteze, dar par să se scarpine pe partea dreaptă a capului cu mâna stângă. Lucrarea a avut parte, în 2010, de investiţii prin Programul ISPA, însă - surpriză! - investiţia la partea de canalizare nu a prins decât câteva segmente, iar reţeaua de apă a rămas neatinsă. Mai pe scurt, ţevăraia a blocat proiectul de modernizare a străzii, între Brăilei şi Metro, care ar fi trebuit să fie demarat la începutul anului trecut.
Între timp, strada e plină de cratere, iar cetăţenii din zonă aşteaptă în continuare ca reţelele de apă şi canalizare să fie schimbate, pentru că nu mai prezintă siguranţă în exploatare şi au durata de serviciu expirată. Investiţia pe Traian este finanţată în mare parte (25,9 milioane de lei) din creditul contractat la BRD, în 2011, de fostul primar Dumitru Nicolae. Primăria risca să piardă împrumutul, pentru că acesta expira la finele anului trecut, însă a obţinut o prelungire a liniei de credit pentru 2014.
Case de patrimoniu de aruncat
O altă chestiune arzătoare pentru capetele luminate ale municipiului au fost, până acum, şi distrugerea cu sârg a caselor de patrimoniu. Primăria a închiriat, la începutul anilor ‘90, sute de imobile, aflate în patrimoniu sau nu, iar cei cărora li s-au dat pe mână casele le-au adus, sub ochii nepăsători ai instituţiei, în pragul prăbuşirii. Unele dintre imobile au fost retrocedate şi au ajuns în mâna proprietarilor de drept, altele au ajuns pe mâna vânătorilor de tunuri imobiliare, iar altele încă se mai luptă cu ignoranţa chiriaşilor.
În 2012, "Viaţa liberă" a prezentat, pe rând, povestea mai multor imobile care stau să cadă. Aproape ruine. Este de notorietate cazul clădirii din Domnească nr. 24, devenită acum o fantomă, în plin centru al oraşului. Imobilul este dărâmat cărămidă cu cărămidă, însă, fiind revendicat în instanţă, aproape toţi cei abilitaţi să ia măsuri s-au dat deoparte. Probabil că în curând va avea soarta clădirilor de pe strada Eroilor, care anul trecut au fost demolate complet de către hoţi.
Nepotism şi cumetrii
În instituţiile publice gălăţene, nepotismul este o modă, după cum arătam recent în "Viaţa liberă", în campania de presă "Familia Bugetărescu". Foarte mulţi şefi şi şefuleţi de instituţii nu se ruşinează să îşi aducă fiii, nepoţii, surorile sau fraţii pe poziţii călduţe, plătite cu bani publici. În mare, se manifestă două forme controversate de angajare, pe pile politice şi pe pile personale.
Un exemplu la îndemână este cel al deputatului PSD Florin Pâslaru. Acesta l-a angajat pe fiul său, Florin Alexandru Ioan Pâslaru, la propriul cabinet parlamentar, respectiv în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi, încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161/2003. Beneficiul patrimonial obţinut, începând cu anul 2009 - prezent, de către Florin Alexandru Ioan Pâslaru, a fost de 21.662 de lei (aproximativ 5.158 de euro).
Situaţia nu este nici pe departe singulară, pentru că, după cum ne amintim, sub mandatul său, directoarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Marinela Dobrea, şi-a angajat fiica în instituţie, fapt consemnat într-un dosar penal în care fosta directoare este acuzată de abuz în serviciu.
De asemenea, aşa cum arăta "Viaţa liberă" în 2012, „Primăria şi unele dintre unităţile subordonate acesteia au plătit chiar şi cinci membri ai aceleiaşi familii!”. Această practică a fost făcută de către fostul director general al Apaterm, social-democratul George Cubasa, care şi-a adus în societate fiul, pe Cosmin Andrei Cubasa, în 2008, dar şi de către consilierul judeţean Tinca Podaru, care este şi director economic la Gospodărire Urbană. Directorul economic a reuşit să îşi angajeze trei rude în cadrul SRL-ului municipalităţii: sora, nepoata şi soţul nepoatei. Exemplele pot continua cu faptul că politicianul Ion Ştefan administrează parcul natural "Lunca Joasă a Prutului" împreună cu cele două fiice ale sale, plus încă multele altele, asupra cărora vom reveni pe larg.
În faţa acestui noian de argumente, poate cineva să spună că gălăţenii nu au tot dreptul să fie nemulţumiţi de modul cum şi-au desfăşurat activitatea şefii instituţiilor locale?
Semnalaţi abuzurile!
Dorim să vă mulţumim, dumneavoastră, cititorilor noştri, pentru că aţi fost alături de noi în această campanie. În acelaşi timp, îndrăznim să vă rugăm să ne semnalaţi, dacă aveţi cunoştinţă, şi alte cazuri de incompetenţă şi de nepotism. Promitem să le investigăm şi să le publicăm.
În perioada următoare vom continua analiza rezultatelor campaniei noastre. Săptămâna viitoare veţi putea citi o analiză despre locul 5 în preferinţele gălăţenilor în privinţa lucrurilor bune întâmplate în oraş.
