* În lipsa barierelor verzi, localităţi, culturi şi drumuri rămân la cheremul vitregiilor naturii
Ponderea pădurilor în judeţul Galaţi este de numai 7 la sută, iar la nivelul României este de doar 26,8 la sută, faţă de media europeană de aproximativ 32 la sută. În fiecare an, culturile agricole, localităţi întregi se lovesc de dificultăţi din cauza lipsei perdelelor forestiere. Acestea nu numai că ar feri localităţile de inundaţii, dar ar împiedica şi înzăpezirile pe timp de iarnă şi ar ajuta enorm la procesul de deszăpezire. Astfel, odată ce treci cu utilajul, vântul nu ar mai aduce la loc neaua. De asemenea, perdelele forestiere au rol şi în apărarea malurilor şi digurilor contra viiturilor. În acest context, mai ales având în vedere inundaţiile dezastruoase de anul trecut din judeţul Galaţi, ne-am gândit să vedem ce fac autorităţile pentru a preîntâmpina apariţia în continuare a unor dezastre. Există vreo lege care obligă la realizarea acestor perdele forestiere sau vreun program demarat de către autorităţi de prevenire a dezastrelor prin constituirea unor bariere naturale?
Avem lege, dar este greu de pus în practică
Pentru înfiinţarea perdelelor forestiere există Legea 289/2002 modificată în 2011, un HG 994/ 2004, care le clasifică, creează cadrul în care pot fi realizate acestea, dar nu obligă autorităţile să le şi creeze. De asemenea, mai există şi Legea 255/2010 privind expropierea, pentru cauză de utilitate publică. Scopul legii pentru înfiinţarea perdelelor este realizarea unor reţele forestiere care să formeze un sistem naţional bine stabilit, pentru protejarea zonelor critice.
În termeni succinţi, calea care ar trebui urmată pentru crearea acestui sistem unitar de perdele forestiere ar fi ca fiecare localitate să atragă atenţia Consiliului Judeţului asupra zonelor cu probleme. CJ trebuie să comande, prin achiziţie publică, un studiu de cercetare silvică avizat şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. În acest sens, se face o documentaţie tehnico economică, în care sunt cuprinse studiile de sol, identificarea speciilor de arbori care pot rezista în zonă, iar abia apoi se trece la execuţia perdelelor. Însă, în practică, lucrurile se pot complica mult, pentru că studiul poate presupune crearea unor perdele forestiere în zone proprietate privată şi trebuie identificaţi proprietarii terenurilor şi notificaţi în legătură cu intenţia de realizare a unei perdele forestiere. Numai că, nu întotdeauna se pot identifica toţi proprietarii, în unele cazuri nefiind finalizate dezbaterile succesorale. Apoi, se poate întâmpla să fie mai mulţi coproprietari pe aceeaşi fâşie de pământ, iar unul să fie plecat din ţară, unul poate fi de acord cu lucrările, altul poate să nu fie de acord. Dacă toţi ar fi de acord, lucrurile s-ar mai simplifica, nu ar mai fi nevoie de expropiere şi totul ar fi la buna înţelegere. Dacă, în schimb, se ajunge la expropiere, situaţia devine o uriaşă bătaie de cap, explică purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, Gheorghe Luca: „Trebuie să discut cu o sută de inşi pentru un kilometru de perdea, trebuie făcută dezmembrare la cadastru, ca să se facă lot separat, în cazul expropierii”. Prin urmare, dacă nu se cade la înţelegere cu fiecare proprietar în parte, lucrurile durează la nesfârşit.
Împădurire se face, dar haotic
La acest moment, Consiliul Judeţului desfăşoară la nivelul localităţilor o serie de acţiuni de împădurire, dar nu pe legea perdelelor forestiere, ci pe programul judeţean pentru creşterea suprafeţelor împădurite, care vizează şi refacerea terenurilor degrada, a precizat directorul Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat din subordinea CJ, Vali Viorel Sandu. Anul trecut, instituţia a acordat o subvenţie de 200.000 de lei Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi, pentru crearea unei pepiniere de salcâm, pentru ca apoi copacii să fie distribuiţi în mod gratuit primăriilor. Anul acesta, CJ continuă programul, a alocat deja încă 200 de mii de lei pentru producerea a peste 2,6 milioane de puieţi de salcâm. Dacă anul trecut, 49 de Primării s-au înscris în program, anul acesta 35 de primării au hotărât să ia copaci pentru crearea unor păduri în anumite zone.
Potrivit vicepreşedintelui CJ Tania Bogdan, fiecare Primărie a analizat suprafeţele şi a solicitat consultanţă pentru a stabili locurile care urmează a fi împădurite. Totodată, unul dintre primarii care au solicitat copaci pentru împădurire, primarul comunei Bălăbăneşti, Dorin Codreanu, spune că a existat un proiect aprobat prin Consiliu Local prin care s-au stabilit zonele şi că lucrările nu se fac după ureche. Totul până aici sună foarte bine, dar împădurirea se face numai cu salcâm, ceea ce dovedeşte că la nivelul CJ sau a localităţilor nu s-a făcut un studiu prea serios.
"Trebuie făcut un studiu tehnic, trebuie să iei în detaliu ce tip de sol este, să vezi ce specii pot rezista în zonă, pentru că nu merge orice. Salcâmul se usucă într-o zonă în care este carbonat de calciu la suprafaţă. Dacă am temperaturi medii de 40 de grade în luna iulie, atunci nu va rezista decât stejarul pufos, în amestec cu arbuşti pe margine", a explicat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice, Gheorghe Luca. Acesta a exemplificat cu situaţia localităţii Cuca, care anul trecut a fost inundată din cauza ploii. „Cuca este o localitate în găleată, este un fund de vale, dacă şi-ar fi creat nişte perdele pentru protecţia localităţii, dacă ştiau unde să le pună, dacă ar fi existat nişte analize din partea ANIF, Meteo şi Apele Române, putea fi împiedicată acumularea de apă pe o anumită zonă. Apa este reţinută de iarbă, lucernă, arbuşti şi copaci. Acesta este rolul vegetaţiei şi al pădurii. Cei de la Cuca trebuiau să calculeze unde să instaleze perdeaua”, a arătat reprezentantul Direcţiei Silvice.
În concluzie, mai avem de aşteptat până când vor fi create perdele forestiere în mod organizat, fie pe Legea 289, fie în cadrul altor forme legale. În lipsa acestor bariere de protecţie, vom mai suferi mult şi bine atât pe partea de agricultură, a securităţii localităţilor, malurilor, cât şi pe partea de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirilor.
