* 35 de primării nu erau gata, în primăvară, să facă faţă ploilor torenţiale, din cauza colmatării şanţurilor şi rigolelor de scurgere de pe cursurile de apă aferente acestora * Patru dintre localităţile în cauză se confruntau cu depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele de protecţie ale cursurilor de apă * Mai multe primării nu au fonduri şi rezerve de materiale pentru a face piept inundaţiilor
Ploile care vin cu o forţă parcă din ce în ce mai mare, aducând după ele pagube materiale şi pierderi omeneşti, par să nu-i sperie pe edilii multora dintre localităţile din judeţ, întrucât au lăsat cursurile de apă la voia întâmplării. Mai mult, nici pe săteni situaţia nu pare să îi alarmeze, pentru că, aşa cum arată un raport prezentat în cadrul Prefecturii de către Sistemul de Gospodărire a Apelor, au fost identificate case şi anexe gospodăreşti ridicate, în unele localităţi, chiar în albii şi pe zonele de protecţie ale cursurilor de apă. Astfel, este o dovadă de o inconştienţă crasă atât din partea localnicilor care aleg să îşi ridice acoperişul caselor exact în calea apelor, cât şi a edililor care nu se opun construcţiilor şi dau autorizaţii de construcţie în asemenea spaţii.
Apa s-ar scurge, dacă ar avea pe unde
Istoria ne-a arătat că omul este prea mic să facă faţă naturii, dar ce ne facem când omul pare că stârneşte natura să se ridice împotriva sa? "Provocator" - cam acesta ar fi cuvântul pentru a descrie modul cum îşi trasează activitatea primarii a 35 de localităţi din judeţ. În loc să aibă grijă să nu îi stea în cale naturii, gălăţenii par să facă totul pe dos. În urma unui control efectuat de Sistemul de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), filiala Galaţi la un număr de 42 primării, pe raza a mai mult de trei sferturi dintre ele au fost constatate probleme la nivelul şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe cursurile de apă.
Au fost verificate 27 cursuri de apă, printre care Siret - cu primăriile aferente Cosmeşti, Lieşti, Fundeni şi Nămoloasa, râul Bârlad – cu primăriile aferente Ghidigeni, Drăgăneşti, Barcea, Tecuci şi Umbrăreşti, râul Tecucel – cu primăriile aferente Buciumeni, Nicoreşti şi Tecuci, râul Corozel – cu primăriile aferente Drăgăneşti, Barcea, Matca, Corod, râul Călmăţui – Lieşti, râul Suhu - Corni, Suhurlui, Pechea, Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, râurile Bujoru şi Chineja.
De asemenea, au fost verificate şi nouă formaţiuni torenţiale şi ravene, respectiv la primăriile Buciumeni, Nicoreşti şi Măstăcani, Cangrea – Priponeşti, Ravena Casa Ratesi şi Ravena Chirpic - Băleni, Torent Găunoasa - Valea Marului, Torent Protopop –Virlezi şi Torent Vlaicu - UAT Cuca.
Reţeaua de rigole era, la momentul respectiv, parţial sau, în anumite zone, complet colmatată la Matca, Suhurlui, Folteşti, Târgu Bujor, Fârţăneşti, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Pechea, Virlezi, Cuca, Băleni, Valea Mărului, Cudalbi, Brăhăşeşti, Ţepu, Gohor, Ghidigeni, Drăgăneşti, Barcea, Matca, Corod, Buciumeni, Nicoreşti, Fundeni, Umbrăreşti, Lieşti, Independenţa, Iveşti, Şendreni, Nămoloasa, Schela, Smârdan, Frumuşiţa, Măstăcani, Băneasa, Tecuci şi Cosmeşti.
La Barcea, Umbrăreşti, Iveşti şi Lieşti, în urma realizării lucrării de alimentare cu apă, o parte din reţeaua de şanţuri şi rigole marginale a fost astupată de către constructor. La Tecuci, Cosmeşti, Buciumeni şi Nicoreşti pe cursurile de apă inspectorii au găsit depozite necontrolate de deşeuri. De asemenea, la Suhurlui, Slobozia Conachi, Pechea, Cuca, Costache Negri, Brăhăşeşti, Ţepu, Gohor, Corni, Matca, Umbrăreşti, Lieşti şi Smârdan zonele de protecţie şi albiile cursurilor de apă erau pline de vegetaţie şi lemne.
La Suhurlui, Matca şi Slobozia Conachi râurile erau blocate, iar pe Valea Boului la Brăhăşeşti şi pe Ravena Ţolica, în zona aval la primăria Măstăcani au fost identificate construcţii şi anexe gospodăreşti.
Fără materiale în caz de situaţii de urgenţă
Mai multe primării nu sunt pregătite cu materiale în cazul unor situaţii de urgenţă şi nici nu aveau fonduri, la momentul verificărilor, pentru asemenea situaţii. Cu depozitele goale au fost surprinse primăriile Suhurlui, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Pechea, Virlezi, Cuca, Băleni, Smulţi, Costache Negri, Valea Mărului, Cudalbi, Corni, Ghidigeni, Priponeşti, Drăgăneşti, Barcea, Buciumeni, Nicoreşti, Independenţa, Şendreni şi Cuza Vodă.
Eroziunea produce colmatări
Potrivit raportului Sistemului de Gospodărire a Apelor, o problemă deosebită o constituie reapariţia fenomenului de eroziune activă (de mal sau talveg) pe mai multe formaţiuni torenţiale din judeţ. „Este vorba în special de ravenele care străbat sau sunt limitrofe intravilanelor comunelor Suceveni, Gohor, Măstăcani, Valea Mărului, Fârţăneşti, Vârlezi, Băneasa şi care prin eroziune şi antrenarea materialului aluvionar produc în aval colmatări de canale, poduri şi podeţe, infrastructură rutieră sau feroviară sau locuinţe şi anexe gospodăreşti”, arată raportul.
Torenţii şi ravenele dau de furcă gospodarilor
În zona ravenei Tzolica, patru gospodării au fost colmatate în proporţie de peste 60 la sută prin ruperea unui prag de pe ravenă în urma precipitaţiilor torenţiale din septembrie 2013. De asemenea, în zona respectivă pe o lungime de aproximativ 200 de metri canalele marginale ale DN 25 au fost colmatate complet.
Urmări ale ploilor din mai
În comuna Măstăcani, pe DJ 242, în intravilanul comunei, pe porţiunea cuprinsă între intrarea în satul Chiraftei dinspre Folteşti şi biserica nouă, canalele marginale ale drumului sunt complet colmatate în urma precipitaţiilor torenţiale din luna mai 2014.
De asemenea, drumurile comunale reabilitate în intravilan în zona râului Roşcani (Valea Părului) au rigolele marginale fie subdimensionate, fie nu există deloc şanţuri marginale de interceptare a scurgerilor, lucru care produce inundarea gospodăriilor din aval de aceste drumuri.
Luna aceasta, un nou control de verificare
În urma controalelor efectuate în primăvară, primăriile prinse cu mâţa în sac au primit o serie de sarcini pentru rezolvarea problemelor înregistrate, cum ar fi refacerea, decolmatarea sau curăţarea reţelei de rigole şi şanţuri, eliminarea depozitelor de deşeuri necontrolate din zona de protecţie a cursurilor de apă sau alte zone, dar şi igienizarea cursurilor de apă. Dacă lucrările au fost efectuate, nu se ştie deocamdată, pentru că de atunci şi până acum, niciun alt control nu a mai fost efectuat. Potrivit comisarului de mediu, Mărioara Gătej, un nou control în teren pentru verificarea măsurilor de decolmatare pe care Primăriile le-au avut de efectuat este mai mult decât necesar. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă – Prut Bârlad, Dan Buruiană, ne-a confirmat că un nou control tematic nu a fost încă făcut.
“Controalele tematice se fac periodic, cam o dată pe anotimp. Dacă ultimul control a fost efectuat în primăvară, vom mai efectua unul până la sfârşitul verii. S-au trasat atunci nişte sarcini şi vom verifica dacă primăriile au dus la bun sfârşit acele sarcini”, a declarat purtătorul de cuvânt ABA Prut – Bârlad, Dan Buruiană.
Ce spun primarii despre starea cursurilor de apă
Dacă, în primăvară, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Garda de Mediu au găsit jale în judeţ la nivelul stării rigolelor şi şanţurilor de scurgere de pe cursurile de apă, iată ce spun câţiva dintre primarii care au fost identificaţi ca fiind nepregătiţi pentru o eventuală ploaie torenţială.
Petrache Năstase, primar Buciumeni: „Da, am decolmatat tot ce era de decolmatat, am curăţat, am ridicat depozitele necontrolate de deşeuri şi acum suntem pregătiţi în cazul unor ploi torenţiale. Am fost pregătiţi în cazul unor ploi mai mari, cum au fost cele din 2007, aşa că suntem pregătiţi şi acum. În ceea ce priveşte fondurile în caz de situaţii de urgenţă, nu avem decât fondurile locale. După posibilităţi, în caz că va veni vreo ploaie torenţială, vom încerca să facem faţă".
Ionel Boghiu, primar Nicoreşti: „Mai sunt probleme pe Tecucel, pentru că încă nu e terminată lucrarea celor de la Apele Române. Pe pârâul Valea Rea nu sunt probleme foarte mari, pentru că am mai îndiguit, dar Doamne fereşte să vină vreo ploaie torenţială! În acest moment nu am fonduri pentru situaţii de urgenţă, pentru că am o sumedenie de alte probleme. Dacă, să spunem, va fi o situaţie de urgenţă, atunci voi muta banii de la alte capitole pentru fondul de urgenţe. Avem destule probleme şi nu pot ţine banii blocaţi pentru fondurile de urgenţe. Cred că nicio primărie nu-şi permite aşa ceva. Avem 80 de kilometri de drumuri. Avem probleme la alimentarea cu apă, pompele se duc mereu, pentru că sunt forţate. Mai am pompe neplătite”.
Ion Tuchiluş, primar Cosmeşti: „Noi nu am avut probleme, pe Siret, cu blocajele. Singura problemă ar fi malul stâng al barajului, care trebuie consolidat, dar avem date că ar putea începe lucrările. În cazul în apar probleme, dispunem de utilaje, avem şi Asociaţii care au utilaje de la care putem lua”.
Colmatări în lanţ în Gohor
Un raport al Sistemului de Gospodărire a Apelor, din luna mai a.c., arată că, din cauza colmatării canalelor de evacuare a scurgerilor de pe ravene, în comuna Gohor, apa pluvială deversează acostamentul DC 88, colmatează podeţele aferente acestui drum şi inundă o parte din gospodăriile din comună.
Urmările vechilor viituri: o gospodărie şi un drum din Valea Mărului sunt în pericol
O gospodărie şi acostamentul drumului DJ 251 G Valea Mărului – Vârlezi sunt puse în pericol din cauza ruperii celor două baraje de greutate de pe torentul Găunoasa, din comuna Valea Mărului. Cele două baraje de greutate sunt distruse complet de viitura din septembrie 2013.
