Gălăţenii nu se înghesuie la reabilitarea termică a blocurilor

Gălăţenii nu se înghesuie la reabilitarea termică a blocurilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Din totalul de 627, doar zece asociaţii şi-au manifestat interesul de a reabilita blocurile * Anul trecut, când legea prevedea că proprietarii plătesc mai mult, erau 57 de asociaţii interesate să investească în confortul termic * Costurile pot varia între 2.500 şi 5.000 de euro pe apartament *

Aşa cum v-am promis, „Viaţa liberă” vă ţine la curent cu noutăţile legate de reabilitarea termică a locuinţelor, aşa cum a fost ea stabilită de către actualul Guvern, prin OG 18 (unde administraţia locală suportă costurile studiilor de fezabilitate, energetice etc şi 30 la sută din valoarea lucrărilor, Guvernul susţine în proporţie de 50 la sută investiţia, iar asociaţiile plătesc 20 la sută).

Foarte puţini doritori

Deşi ne-am fi aşteptat ca la Primărie să existe un val de solicitări din partea asociaţiilor, pentru reabilitarea termică a locuinţelor, acest lucru nu se întâmplă. Că este criza, că sunt alte priorităţi sau pentru că, pur şi simplu, administratorilor nu le pasă de confortul termic al locatarilor, în Galaţi poţi număra pe degete asociaţiile interesate de reabilitarea termică, spune city-managerul Galaţiului, Florin Popa.

Un alt aspect: în timp ce anul trecut, pe legislaţia veche, solicitaseră reabilitarea termică a blocurilor 57 de asociaţii de proprietari, în acest an numărul lor abia dacă se ridică la 10! Asta, în condiţiile în care anul trecut, conform legislaţiei de atunci, o asociaţie care dorea reabilitarea termică a locuinţe plătea cu 13,3 la sută mai mult din lucrări decât procentul stabilit în acest an prin legislaţie (33,3 la sută, faţă de 20 la sută).

Florin Popa încearcă să dezlege misterul pentru care asociaţiile nu au năvălit asupra Primăriei solicitând anveloparea locuinţelor, însă cum este şi logic pentru această perioadă, toată lumea se gândeşte la criza financiară. Şi cum gălăţenii se tem pentru siguranţa locurilor de muncă, este din ce în ce mai greu să facă loc, în planul lor de viitor pe termen scurt sau mediu, unei cheltuieli pentru izolarea termică a locuinţelor. Mai ales când locuinţele sunt cumpărate prin credit ipotecar, iar pierderea locului de muncă ar putea atrage după sine pierderea locuinţei…

Primul venit, primul servit

Florin Popa spune însă că sunt şi alte motive pentru care oamenii nu se înghesuie să ceară reabilitarea termică a locuinţelor. „Deşi lumea nu ştie, am stabilit să facem, pe paşi, anumite proceduri. De pildă, prima procedură a fost în perioada 13-24 aprilie, când Primăria a distribuit asociaţiilor de proprietari normele metodologice ale OG 18, dar şi contractele de mandat, care, o dată semnate, permit Primăriei să demareze procedurile pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Ei, din 627 de asociaţii de proprietari din Galaţi, doar 122 au venit să ia aceste îndrumare şi contractele de mandat. Şi din acestea 122 ştiţi câte au adus înapoi contractele semnate? Doar 10!”, spune Florin Popa, deziluzionat de lipsa de interes manifestată de gălăţeni pentru reabilitarea locuinţelor.

„Deşi perioada prevăzută pentru această operaţiune a trecut, noi nu am stopat-o, tocmai pentru a veni şi alte asociaţii. Eu nu cred că administratorii nu vin pentru că nu ştiu despre ce e vorba, deoarece presa a informat mereu asupra acestui subiect. Oricum, în perioada următoare vom decide să mergem pe principiul «primul venit, primul servit», asta deşi Primăria ar fi vrut să facă reabilitarea termică la acele blocuri care au beneficiat deja de alte lucrări – izolarea conductelor, reabilitarea subsolurilor – astfel încât eficienţa anvelopării să fie maximă. Însă din partea acestor blocuri nu am primit nici un semn”, spune Florin Popa. 

Cât va costa?

Oamenii mai pot avea reţineri şi din cauză că habar nu au la ce se înhamă, din punct de vedere financiar; să te obligi să plăteşti 20 la sută dintr-o sumă pe care nu o cunoşti nu prea e un lucru sigur nici în condiţii normale, ca să nu mai vorbim de vremuri de criză!

„După ce asociaţia mandatează, Primăria trebuie să efectueze trei studii: expertiza tehnică, auditul energetic al clădirii şi studiul de fezabilitate. Deocamdată avem la buget o sumă de 200.000 de lei, pe care o putem suplimenta, dacă va fi necesar, pentru realizarea studiilor. În baza acestor studii se poate afla care este suma necesară lucrărilor, sumă ce se va stabili pentru fiecare bloc în parte şi se va supune aprobării în CL”, spune Florin Popa.

Acesta precizează că în momentul în care se vor repartiza costurile pe fiecare apartament, se va ţine cont de îmbunătăţirile făcute de oameni: „de pildă, dacă are geamuri termopan, nu va mai plăti această lucrare, logic. Deocamdată nu ştim la cât vor ajunge costurile, pe apartament. Sumele estimative variază între 2.500 şi 5.000 de euro, însă e prea devreme să spunem o valoare exactă”.

Citit 1164 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.