De câţiva ani încoace, vorbim, la Galaţi, de acelaşi număr al maidanezilor, diferă doar în funcţie de cine i-a numărat, respectiv Ecosal sau Direcţia Sanitar-Veterinară. Astfel, sunt ori 10.000 de câini pe străzi, ori 16.000, ori undeva la 25.000, potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare.
Oricare ar fi, însă, numărul lor real, este clar că sunt mult prea mulţi. Municipalitatea a fost depăşită de situaţie, iar atâţia câini nu pot fi înghesuiţi în cele 1.400 de locuri existente în adăpostul deţinut de Ecosal. Sterilizările nu au mers, padocuri nu s-au construit, cu toate că s-au promis, iar suspendarea normelor de aplicare a Legii 258/2013, care permitea autorităţilor să eutanasieze câinii dacă nu erau adoptaţi, a rămas în ceaţă. Curtea de Apel Bucureşti a respins, anul acesta, cererea fundaţiei Vier Pfoten de anulare a normelor de aplicare a legii care permite eutanasierea maidanezilor, dar situaţia a rămas neclară.
Promisiuni din vremea fostei administraţii
Primarul Dumitru Nicolae declara, în martie 2010, că urma să folosească taxa de ecarisaj pentru înfiinţarea de cabinete veterinare pentru sterilizarea câinilor fără stăpân şi construirea unui nou padoc. Acesta mai spunea că a colaborat cu unele cabinete particulare, unde câinii au fost şi sunt sterilizaţi, numai că nu se pot steriliza foarte mulţi pe lună. Totodată, fostul director Ecosal, Ion Ionescu, declara atunci că, numai în 2009, au fost adunaţi 7.500 de maidanezi de pe străzi, iar dacă aceştia nu sunt adoptaţi vor fi eutanasiaţi. În 2011, primarul Dumitru Nicolae revenea cu declaraţii cum că va face puncte de sterilizare a animalelor fără stăpân şi că în 2010 au fost strânşi alţi 7.000 de câini. Mai mult, un ONG internaţional (Vier Pfoten) a finanţat mai multe campanii de sterilizare a câinilor în Galaţi, însă totul a fost cam degeaba. Nici padocuri nu s-au construit, nici câinii nu au dispărut prin aşa-zisa sterilizare sau eutanasiere.
Bani au fost, dar s-a construit un singur padoc
Conform datelor pe care le avem din anii trecuţi, municipalitatea a rămas în 2014 cu mai mult de jumătate din suma disponibilă în 2013. Concret, în 2013, sumele provenite din taxa de ecarisaj se ridicau la 2.625.000 lei, din care s-au cheltuit aproximativ 1.029.000 lei. Anul 2013 a fost singurul an în care chiar s-a construit un padoc. Aproape 528.000 de lei au investiţi, în 2013, în amenajarea bazei de ecarisaj de pe Zimbrului, din care 465.000 de lei pentru dotări, iar 62.000 de lei au costat lăzile frigorifice achiziţionate, iar restul banilor s-au dus, potrivit municipalităţii, pe activitatea efectivă de ecarisaj. Încă din 2013, municipalitatea lansase ideea că are de gând să construiască şi un padoc în zona Smârdan sau să înfiinţeze o asociaţie, împreună cu „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, pentru a putea crea un adăpost pe terenul ONG-ului. „Ajutaţi-l pe Lăbuş” ar fi venit cu terenul, Primăria cu investiţia. Acest lucru, evident, nu s-a mai întâmplat. În 2014, municipalitatea a încasat 1.017.637 de lei din taxa de ecarisaj, însă suma totală de pornire pentru cheltuieli, anul trecut, a fost de 2,7 milioane de lei, pentru că s-au reportat şi banii rămaşi din 2013. Din această sumă, Primăria a cheltuit 1.514.736 de lei. Numai că banii strânşi din taxa de ecarisaj au fost folosiţi pentru multe lucruri, mai puţin construirea unui padoc.
Între tractoare şi baza de ecarisaj
Primăria a cheltuit, anul trecut, aproape 800.000 de lei pentru achiziţionarea a trei tractoare şi a trei remorci, deci banii au fost cheltuiţi, dar în niciun caz pentru construirea unui padoc. Totodată, municipalitatea ne-a transmis, la începutul anului acestuia, că pentru amenajare depozit de material şi bază de ecarisaj strada Zimbrului s-au cheltuit, anul trecut, 23.000 de lei. Directorul Ecosal ne-a explicat atunci că există de multă vreme o discuţie cu Primăria pentru a elibera depozitul de materiale al Primăriei, care este în aceeaşi curte cu padocul, şi acesta să fie transformat într-un nou adăpost. Chiar şi anul acesta, Consiliul Local a aprobat în buget ca obiectiv „amenajare depozit de materiale şi bază de ecarisaj strada Zimbrului”, investiţie care are o valoare totală de 963.000 de lei. Numai că, cerând informaţii suplimentare asupra acestui proiect la Primărie, am aflat că „nu se mai pot construi adăposturi pentru animale fără stăpân în intravilanul municipiului Galaţi, deci nici pe strada Zimbrului”. „Singurele investiţii care se mai pot face în acel adăpost sunt pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare a câinilor aflaţi în custodie”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu. Deci acei 23.000 de lei care au fost folosiţi anul trecut s-au cam dus pe apa sâmbetei.
Ce se va construi anul acesta
Chiar dacă Primăria Galaţi a susţinut în mai multe rânduri că intenţionează să multiplice numărul adăposturilor pentru câinii fără stăpân de pe domeniul public, în colaborare cu un ONG, şi nu s-a întâmplat nimic, aceasta îşi susţine în continuare promisiunea. „Vom identifica un teren disponibil în extravilanul municipiului, unde să putem construi, în parteneriat cu o fundaţie care se ocupă de protecţia animalelor fără stăpân, un nou adăpost pentru câinii capturaţi. Foarte posibil, acest nou padoc va fi la limita teritorială cu Smârdan, având în vedere că acolo există deja un adăpost privat pentru animale cu şi fără stăpân. Anul acesta vom demara procedurile impuse de lege pentru un astfel de obiectiv de investiţii: studiu de fezabilitate, proiectare, etc”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt, Emanuela Turcu. Ce-i drept, anul acesta este prevăzută în buget suma de 30.000 de lei pentru proiectarea unui padoc în zona Smârdan, astfel încât poate se va şi realiza. Totodată, la sfârşitul lunii aprilie, şi-au arătat interesul şi nişte asociaţii din Bucureşti şi din Marea Britanie să contribuie cu experienţă şi resurse financiare la procesul de gestionare a câinilor fără stăpân din Galaţi.
