* "Trebuie să renunţăm uşor la curăţenia cu târnul şi să evoluăm spre automăturători", declară Ionuţ Pucheanu, directorul Ecosal
Străzile sunt pline de angajaţi Ecosal care dau la mătură, fie vară, fie iarnă. Este praf şi, în orice caz, curăţenia nu poate fi realizată la fel de bine cum ar fi făcută cu o mătură profesionistă, mecanică. Ce-i drept, dacă ar fi să gândim un pic mai profund, nici străzile nu sunt făcute pentru automăturători. Prea bine nu stăm nici când vine vorba de utilaje pentru deszăpezire; în fiecare an, Ecosal trebuie să închirieze utilaje sau oameni cu utilaj, pentru a-şi putea face treaba, dar asta ţine şi de modul în care este programat procesul de deszăpezire, pentru că o împărţire pe cartiere, aşa cum ni se promite iarna aceasta, nu e rea deloc. Oricum ar fi, rămâne întrebarea, ce se întâmplă cu taxa de habitat pe care o plătim către Primărie? Ei bine, am fost curioşi să vedem câţi bani a investit Primăria în utilarea serviciului care se ocupă de curăţenia străzilor, de colectarea gunoiului şi de deszăpezirea pe timp de iarnă. Dar să vedem şi cât a cerut Ecosalul de la Primărie, pentru a-şi îmbunătăţi activitatea.
Ce s-a cerut şi ce s-a recepţionat
Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, în ultimii ani, serviciul pe care îl conduce a fost dotat cu utilaje ba din taxa de habitat, ba din fondul de amortizare, însă o dotare majoră nu s-a mai întâmplat de la ISPA. "Sunt maşini de gunoi luate în fiecare an, ba din fondul de amortizare, strâns în fiecare an, ba, până anul acesta, din excedentul care nu era cheltuit din taxa de habitat. Fiind o taxă specială, nu putea fi cheltuită decât pentru salubrizare. Ne consultam de fiecare dată. Făceam solicitare către Primărie, Primăria analiza şi, în funcţie de limitele financiare, demara procedurile", ne-a explicat şeful Ecosal.
Aşa se face că, în 2014, dintr-un necesar de utilaje în valoare de 9,6 milioane, din taxa de habitat s-a realizat o achiziţie în valoare de 4,8 milioane de lei. S-au achiziţionat din banii respectivi patru măturători mecanice, în valoare de 744.000 de lei, un excavator multifuncţional, cerut din 2013, în valoare de 220.000 de lei, patru automăturători de cinci metri cubi, cerute tot din 2013, în valoare de 3 milioane de lei, trei tractoare, în valoare de 579.390 de lei, şi trei remorci de tractor, în valoare de 200.570 de lei.
Ecosal a mai cerut în 2014 şi au fost aprobate pe lista de investiţii, din taxa de habitat, trei încărcătoare frontale, în valoare de aproape 1,6 milioane de lei, trei autogunoiere de 15 metri cubi, în valoare de peste 1,7 milioane de lei, trei autogunoiere de 3,5 metri cubi, în valoare de 849.000 lei, dar şi o maşină de spălat recipiente, în valoare de 544.000 de lei.
În 2015, au mai fost cerute ca investiţii, de către Ecosal, din taxa de habitat, motocultoare şi maşini de tăiat vegetaţia. La sfârşitul lunii octombrie, Primăria a atribuit un contract de furnizare a patru motocultoare şi trei maşini de tuns vegetaţia, la preţul 150.750 de lei.
Alte solicitări de dotări şi achiziţii
Dincolo de ce a aprobat Primăria pentru a fi achiziţionat din taxa de habitat, au fost făcute o serie de investiţii şi din fondul de amortizare, potrivit directorului Ecosal. Astfel, în 2014, au fost achiziţionate, pentru secţia de colectare a gunoiului, trei autogunoiere cu o capacitate de nouă tone, în valoare de 1.457.000 de lei. Tot în 2014, pe lista aprobată de investiţii a Primăriei pentru dotarea Ecosal se află şi achiziţia a trei automăturătoare de trotuar, dar investiţia în cauză nu apare ca realizată. Asta înseamnă că ori nu a fost făcută achiziţia de către Primărie, ori utilajele încă nu au ajuns la Ecosal, deşi a trecut un an de când municipalitatea a aprobat investiţia. În 2015, lista de investiţii aprobată pe fondul de amortizare pare să se fi axat mai mult pe utilaje de iarnă, respectiv trei sărăriţe, patru freze de zăpadă şi două tractoare, în valoare de 756.000 de lei, care sunt în curs de livrare.
"S-ar justifica o creştere a taxei de habitat"
După cum ştim, consilierii locali au hotărât păstrarea taxei de habitat la aceeaşi valoare pentru 2016, respectiv, 56 de lei pe an. Cu toate acestea, directorul Serviciului de Salubrizare consideră că ar fi fost necesară o creştere a acestei sume. "Până în 2012, colectarea deşeurilor se făcea cu şase maşini. Din 2012, de când a devenit operaţional Programul ISPA, se face colectarea cu 16 maşini, uneori chiar 19, în funcţie de nevoile zilei respective. Astfel, costurile şi standardele au crescut. În plus, pentru fiecare punct de colectare a gunoiului este necesar uneori să facem câte trei, patru, uneori chiar şase drumuri. Pentru a prelua sticla se face un drum, pentru a prelua cartonul şi PET-urile - că se iau în aceeaşi maşină, dar compartimentată - faci alt drum, apoi mai faci un drum şi pentru deşeurile menajere. Dar se întâmplă să trebuiască ridicăm şi materiale inerte", a explicat directorul Serviciului Public Ecosal.
Evoluţie cu târnul nu se poate
Totodată, şeful Ecosal consideră că, fără o utilare profesionistă a serviciului, acesta va face în continuare salubrizare în stil medieval. Prin urmare, este nevoie o modernizare a acestui segment, pentru a da roade. "Lumea evoluează. Există automăturători stradale, dar şi de trotuar. Noi ne axăm încă pe târn. Sunt game de produse ce pot fi utilizate acasă, ca hobby, dacă te pasionează grădinăritul sau vrei să îţi cumperi o automăturătoare pentru curte, mai sunt cele semiprofesionale, tot pentru acasă, dar pentru o utilizare mai intensivă şi sunt utilajele profesionale. Lumea caută pe internet „maşină”. Maşină înseamnă şi Trabant, şi Mercedes, dar cu siguranţă nu ajungi la performanţele unui Mercedes cu un Trabant. Într-adevăr, poţi privi simplist, cum a fost şi cu maşinile de măturat stradal, care potrivit unora au costat prea mult. Măturat stradal putem face şi cu mătura, nu înţeleg de ce nu au fost comparate cu o mătură din bambus de 17 lei”, ne-a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.
