Strategia de Dezvoltare a judeţului, care a costat aproximativ 20.000 de euro, naşte nemulţumiri în rândul primarilor, chiar dacă nu este finalizată şi este prezentată pe site-ul Consiliului Judeţului ca fiind un draft. În urma primei dezbateri, care a avut loc pe 4 decembrie, edilii mai multor comune au observat în document nu numai că datele sunt vechi şi neactualizate, dar multe proiecte pentru dezvoltarea unităţilor administrative sau a instituţiilor pe care le conduc lipsesc. Iar primarii nu vor putea atrage fonduri europene pentru proiectele lor viitoare, dacă nu sunt prinse în acest document.
S-a lucrat un an şi opt luni la realizarea ei, s-au trimis sau nu chestionare pentru identificarea situaţiei reale din judeţ, dar şi a planurilor pe care le au primarii, dar totul pare să fie în van. Lucrarea nu este finalizată, iar după prima dezbatere nu s-a tras decât o singură concluzie, că documentul trebuie serios modificat şi completat.
Drumuri judeţene şi obiective istorice uitate
Primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, nu a fost prezent la dezbaterea strategiei, în schimb a fost printre puţinii care chiar au citit documentul, astfel încât a fost în măsură să semnaleze o serie de neconcordanţe şi obiective omise din strategie, începând de la drumuri până la obiectivele istorice importante. "Acest document nu spune nimic de DJ 240, care dă în drumul european E581. Cum nu spune nimic nici de conacul familiei Chrissoveloni, de situl arheologic din satul Gârbovăţ. Noi am avea în comuna Ghidigeni, potrivit documentului, un număr de locuinţe racordate la sistemul de apă de 511. În realitate sunt peste 1.300. La infrastructură culturală sunt trecut cu două cămine culturale, când, în realitate, nu am niciunul. Căminul este demolat, mă chinui de ani de zile cu adrese la Ministerul Culturii şi Ministerul Dezvoltării. La biserici sunt trecut cu trei, dar noi avem patru. Sunt trecut cu zero troiţe, noi avem şase. Şi datele cu privire la etnia romă sunt eronate. La cabinete medicale sunt trecut cu unu, dar avem două”, ne-a spus primarul din Ghidigeni.
Judeţul cu zece cinematografe
În contextul în care municipiul Galaţi abia s-a ales cu un cinematograf, trebuie să aflaţi că, potrivit documentului realizat de firma Master Evaluation, la segmentul infrastructură culturală şi culte, avem, în judeţul Galaţi, nu mai puţin de zece cinematografe. Dacă nu ştiţi unde, acestea sunt la Târgu Bujor, Băleni, Buciumeni, Cudalbi, Drăgăneşti, Fundeni, Independenţa, Pechea, Piscu şi Schela.
De curiozitate, l-am întrebat pe primarul din Schela, Maricel Petrea, dacă are într-adevăr cinematograf. După o lungă tăcere, acesta a răspuns: "M-am blocat... la film. Nu avem aşa ceva. Ce-i drept, au fost cei de la cinematograful din Brăila anul trecut şi au proiectat nişte filme. Eu am fost la dezbatere şi am văzut ce s-a întâmplat acolo. Oamenii au tăbărât la propriu pe profesorul care a întocmit strategia, pe bună dreptate. CJ trebuia să impună o direcţie, să le spună ce să facă. Plus că s-a tărăganat prea mult această strategie”, ne-a mai spus primarul din Schela.
Strategie ignorată de primari
Mulţi dintre primari nici măcar nu au citit proiectul Strategia de Dezvoltare a judeţului şi, chiar dacă nu vor putea atrage fonduri europene pentru proiectele viitoare, dacă nu sunt prinse în document, aceştia spun că sunt preocupaţi de propria lor strategie de dezvoltare. Este cazul primarului din Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei, dar şi al primarului din Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu. "Noi ne-am luptat să facem strategia noastră. Am fost informat de dezbatere, dar nu m-am putut duce", ne-a spus primarul din Cuza Vodă. Acelaşi lucru ni l-a spus şi primarul oraşului Târgu Bujor. "Sincer, nu am studiat strategia de dezvoltare a judeţului, noi ne-am axat pe strategia noastră. Suntem în Asociaţia Oraşelor din România, iar noi prin această asociaţie accesăm proiecte”, ne-a spus Laurenţiu Gîdei.
