Evaluaţi acest articol
(22 voturi)
7 comentarii

Aşa cum a promis, ziarul „Viaţa liberă” continuă să vă prezinte cine sunt politicienii care, uimitor şi inexplicabil, au urcat neaşteptat de repede în vârful administraţiei locale şi naţionale.

Un mandat de parlamentar, un portofoliu de secretar ori de subsecretar de stat, îndelungate posturi de director în tot felul de instituţii publice politizate, sunt slujbele pe care partidul le poate oferi, ca recompensă, celor mai devotaţi membri. Însă, în vreme ce unii aşteaptă ani de zile recunoştinţa partidului, alţii sunt propulsaţi fulgerător în funcţii şi demnităţi cheie. Promovarea începe, însă, în mai toate cazurile, cu un mandat de consilier local sau judeţean. Cel puţin aşa se dovedeşte pentru următorii patru politicieni pe care noi i-am inclus în ascensiunilor politice fulminante ale ultimilor ani.

Când „ciasurile” sunt de vină

Până la vârsta de doar 31 de ani, când a devenit deputat în Parlamentul României, Mitică-Marius Mărgărit a reuşit să bifeze două meteorice mandate de consilier judeţean şi, respectiv, de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor, condus, la acea vreme, de Dan Şova.

Din biografia pe care o prezintă public pe portalul Camerei Deputaţilor, aflăm că Mărgărit s-a cam plimbat prin ţară pentru a-şi face studiile. Are o diplomă de licenţă în drept obţinută la Universitatea „Agora” din Alba Iulia (deşi universitatea îşi are sediul în Oradea!), un master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi unul la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti, din 2011 s-a apucat de studii economice la Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti, iar din 2014 îşi tot face studii universitare de doctorat în domeniul „Informaţii şi Securitate Naţională”.

În CV, Mărgărit spune că este membru PSD din 2013 şi preşedinte al Tineretului Social Democrat (TSD). Politicianul pare să fi uitat că ascensiunea sa politică a început la UNPR.

Noi am descoperit pe YouTube discursul pe care l-a susţinut în decembrie 2011, în calitate de preşedinte al tinerilor progresişti la Conferinţa Judeţeană UNPR Galaţi. Şi tot pe YouTube  se află un filmuleţ din martie 2012, când a participat la constituirea Organizaţiei de Tineret a UNPR în Independenţa. Clipuri video pe care el însuşi le-a postat!

Pe 24 iunie 2012, Mărgărit depunea jurământul de consilier judeţean UNPR. Pe 21 decembrie acelaşi an, aleşii judeţeni luau act de încetarea mandatului său de consilier judeţean prin pierderea calităţii de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales. Pe scurt, Marius Mărgărit a renunţat la progresism pentru social-democraţie.

Dacă dăm crezare faptului că în 2013 a intrat în PSD, conform CV-ului său, trebuie să recunoaştem că ascensiunea lui politică a fost mai mult decât ultrarapidă. În aprilie 2014, Marius Mărgărit a fost numit, printr-o decizie semnată de prim-ministrul Victor Ponta, în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor. Tânărul recunoştea, la acea vreme, că a fost numit la propunerea organizaţiei judeţene a PSD Galaţi. În iulie acelaşi an, Mărgărit era ales noul preşedinte al tinerilor social-democraţi gălăţeni. Deloc onorant pentru greutatea funcţiei, în declaraţia de avere de proaspăt subsecretar de stat, Mărgărit a scris că are „ciasuri de mâna de 12.000 de euro”.

A aflat că sunt, totuşi, „ceasuri” în aprilie 2015, când a completat declaraţia de avere la eliberarea din funcţie de subsecretar la care susţinea că a renunţat „din motive personale, care nu au legătură cu politicul”.

În decembrie 2016, Marius Mărgărit ocupa un loc cinci pe lista candidaţilor PSD la Camera Deputaţilor, şi, graţie redistribuirii, a ajuns în Parlament. Curios este doar că din declaraţiile de avere ale tânărului deputat au dispărut cu totul pârdalnicele ceasuri… În rest, rămâne de văzut ce-i va aduce următorul ceas politic.

Din fotbalist de dreapta, politician de stânga

Vorbim despre Marius Humelnicu, actualul administrator public al municipiului Galaţi. A jucat fotbal de performanţă la FCM Dunărea, Oţelul Galaţi, Gloria Buzău, Cimentul Fieni, Dacia Unirea Brăila, Sahdag Qusar, Gilan Qabala (ultimele două, din Azerbaidjan), şi, potrivit Wikipedia, o accidentare la piciorul drept a determinat întreruperea carierei sportive, în 2007. Humelnicu a jucat fotbal ca fundaş dreapta/ mijlocaş dreapta, dar din 2009 încoace „joacă” pe stânga politicii.

Prima funcţie publică ocupată de Marius Humelnicu a fost cea de director coordonator al Direcţiei Judeţene pentru Sport Galaţi. Se întâmpla în mai 2009, când Humelnicu avea doar 31 de ani şi devenea succesorul Fiţei Lovin la cârma instituţiei. La vremea aceea, era membru PSD şi fusese şeful de campanie al proaspetei deputate PSD Lucreţia Roşca. În prima sa conferinţă de presă, Humelnicu declara că nu se va ţine cu dinţii de funcţie, dovadă că, în ianuarie 2010, i-a predat ştafeta Mariei Irincu.

În iunie 2012 Humelnicu a depus jurământul de consilier local al Galaţiului, iar în mai 2013, politicianul completa prima declaraţie de avere în calitate de şef al Agenţiei Teritoriale a Autorităţii Rutiere Române.

În mai 2015, Marius Humelnicu era propunerea organizaţiei PSD Galaţi pentru un post în Ministerul Transporturilor, unde rămăsese un loc liber după demisia lui Marius Mărgărit. Şi într-adevăr, pe 25 august 2015, conform deciziei premierului Victor Ponta, Humelnicu a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor, iar în septembrie a demisionat din Consiliul Local.

Pe 31 mai 2016, era publicată în Monitorul Oficial dispoziţia prim-ministrului Dacian Ciolos, prin care Marius Humelnicu era eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Pe 27 iunie 2016, imediat după depunerea jurământului de primar al municipiului Galaţi, întrebat de presă dacă are creionată o propunere pentru postul de administrator public, Ionuţ Pucheanu răspundea: „În principiu da, prima variantă şi singura în momentul de faţă - domnul Marius Humelnicu!”. Numai că, la acel moment, administrator public al Galaţiului încă era Aurel Vlaicu! Acesta şi-a dat demisia abia pe 5 iulie, când, la propunerea primarului, au fost votate regulamentul şi condiţiile de participare la concursul pentru ocuparea acestei funcţii.

Surpriză sau nu, Marius Humelnicu a fost singurul care s-a înscris în competiţie, şi a şi câştigat, susţinând, la dorinţa lui, în aceeaşi zi şi proba scrisă, şi pe cea orală. Cu 196 de puncte a devenit, pentru patru ani, city managerul Galaţiului.

Un cincinal la cârma Poliţiei Locale

Dacă liderul organizaţiei judeţene a PNL Galaţi, senatorul George Stângă, s-a "născut" politic lângă Eugen Durbacă, preşedintele organizaţiei municipale liberale, Cristian Gîscă, şi-a început ascensiunea la PSD.

În iunie 2000, la nici 29 de ani, Cristian Gîscă depunea jurământul de consilier judeţean din partea PDSR, cum se numea atunci actualul PSD. În septembrie 2002, cu susţinerea preşedintelui Consiliului Judeţului la acea vreme, Dan Lilion Gogoncea, Gîscă devenea primul preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), interfaţa între societatea civilă şi Poliţie. Politicianul şi-a încheiat primul mandat de consilier judeţean în iunie 2004, iar în august 2004, depunea din nou jurământul de ales. Numai că nu şi-a dus la final acest al doilea mandat. În iunie 2005, aleşii judeţeni luau act de demisia „din motive personale”, a lui Cristian Gîscă. Totodată se sfârşea şi preşedinţia lui la ATOP.

„Trebuie să fie un civil care are şcoala de poliţie şi care şi-a dat şi doctoratul”, acesta era portretul pe care, în iunie 2008, primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, i-l făcea viitorului director al Poliţiei Comunitare. Posesorul unui doctorat în ordine şi siguranţă publică obţinut la Academia Militară, Cristian Gîscă era numit, pe 10 iulie 2008, prin hotărârea Consiliului Local, în funcţia de director executiv la Poliţia Comunitară Galaţi.

În 2011, Poliţia Comunitară a devenit Poliţia Locală, iar Cristian Gîscă a rămas la cârma ei până în mai 2013, dar fusese suspendat încă din luna martie a aceluiaşi an, de către primarul Marius Stan. Acesta îi purta sâmbetele încă din septembrie 2012, când, în plină şedinţă extraordinară, afirma sec şi tare că Poliţia Locală „calcă apa”.

În iulie 2015, Cristian Gîscă se regăsea, alături de Nicuşor Ciumacenco, pe lista celor opt liberali dintre care urma să fie ales candidatul PNL la funcţia de primar al municipiului Galaţi, listă anunţată de preşedintele partidului, Victor Paul Dobre. Cum a ajuns Gîscă de la PSD la PNL am aflat din declaraţiile făcute de politician la emisiunea „Deschide Lumea”, de la Realitatea TV Galaţi Brăila: „Nu am plecat de la PSD în urma unui conflict. La data intrării în vigoare a Legii Poliţiei Locale, în ianuarie 2011, toţi membrii Poliţiei Locale, prin statut, nu aveau voie să mai facă politică şi în acest fel mi-am dat demisia din PSD. Nu m-am mai gândit să revin, eu n-am fost vreun politician de vază, cu vreo funcţie înaltă în PSD! Nu mi-am dorit să revin, dar a fost o idee la momentul când s-a făcut noul PNL. Mentorii mei au fost Doruleţ Resmeriţă şi Nicuşor Ciumacenco”.

La alegerile locale din iunie 2016, când Nicuşor Ciumacenco a pierdut (din nou) mandatul de primar, Cristian Gîscă a fost reprezentantul PNL în Biroul Electoral Municipal!

În mai 2017, Cristian Gîscă a devenit preşedintele interimar al organizaţiei municipale a PNL Galaţi, în locul senatorului George Stângă, ales preşedintele judeţenei PNL. Iar în octombrie 2017, Cristian Gîscă a candidat de unul singur şi fost ales, pentru patru ani, preşedintele municipalei liberale.

O să spuneţi că, în prezent, în afară de şefia organizaţiei PNL, Gîscă nu deţine o funcţie politică. Aşa este, dar nu se ştie ce-i rezervă viitorul sau partidul… Şi e dovada vie că şi o ascensiune administrativă cu susţinere politică se poate opri la un moment dat.

Singura femeie preşedinte de partid parlamentar

În vreme ce, în alte partide, doamnele nu ocupă mai mult de o funcţie de vicepreşedinte şi se mulţumesc să conducă în cel mai bun caz organizaţia de femei, Oana Claudia Iurescu este preşedintele organizaţiei municipale a PMP Galaţi şi prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

Trebuie spus că Oana Iurescu s-a implicat încă de la bun început în proiectul Mişcării Populare. Şi, spre deosebire de protagoniştii acestui articol, care au făcut cariere la stat, Oana Iurescu vine din mediul privat de afaceri, iar în prezent conduce o societate cu peste 20 de angajaţi.

În iunie 2016, la vârsta de 42 de ani, Oana Iurescu a depus jurământul de consilier local al municipiului Galaţi. În august acelaşi an, a fost desemnată preşedinte al municipalei PMP, fiind împuternicită să formeze echipa de conducere. Politiciana a deţinut această funcţie şi înainte de absorbirea UNPR de către PMP! Nu mai puţin adevărat este că a fost şi preşedinte al organizaţiei de femei a PMP Galaţi.

În iunie 2017, când a fost aleasă prin vot la cârma organizaţiei municipale, a declarat: „Am primit un vot de încredere, ceea ce pentru mine este foarte important. Mi-am asumat alături de colegii mei, acest proiect, acum trei ani şi jumătate şi spun astăzi cu mândrie: dinozaurii n-au reuşit, deşi s-au chinuit patru ani, să ne răpună”.

Rămâne de văzut ce-i va aduce viitorul politic.

Ce au de ascuns politicienii?

O astfel de întrebare se naşte de fiecare dată când un simplu cetăţean încearcă să afle ce-a făcut sau ce-l recomandă pe un anume om politic să ocupe o funcţie (bine) remunerată din bani publici. Din păcate, instituţiile care fac publice biografiile celor aflaţi în funcţii importante, de conducere, pot fi numărate pe degete.

De pildă, ca exemplu pozitiv, putem nominaliza Transurb, unde CV-urile directorului, oricare ar fi el, şi ale membrilor Consiliului de Administraţie pot fi consultate de orice curios. Şi pe site-ul Camerei Deputaţilor puteţi afla câte ceva din biografiile parlamentarilor! Din păcate, pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, nu este disponibil nici un Curriculum Vitae, fie că vorbim despre primarul oraşului, de viceprimari, de city manager ori de marii directori. Dovadă că a trebuit să „încropim” biografia administratorului public Marius Humelnicu. Despre CV-urile consilierilor locali vă putem spune doar că sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârşire.

Nici partidele politice nu se obosesc să dezvăluie cu ce s-au ocupat şi din ce trăiesc liderii lor sau membrii de partid aflaţi în posturi publice. Tocmai de aceea, cotidianul „Viaţa liberă” le solicită politicienilor gălăţeni aflaţi în funcţii publice să-şi facă publice CV-urile, dacă n-au nimic de ascuns.

Nu aduce anul ce aduce partidul. TOPUL ascensiunilor politice fulminante

Citit 4025 ori Ultima modificare Marți, 26 Iunie 2018 18:55

7 comentarii

  • postat de Remus Luni, 25 Iunie 2018 12:23 82.137.13.*** Link la comentariu
    2
    5

    Poate se fac europarlamentari și scăpa de noi alegătorii și Asistați Sociali care sugem din bugetul local

    Raportează
  • postat de Laurentiu Luni, 25 Iunie 2018 09:53 5.2.205.*** Link la comentariu
    3
    16

    In afara de doamna de la PMP, despre care nu stim prea multe, insa vine din mediul privat, restul "dupa chipul si asemanarea " taticilor lor politruci.Fara CV, ca nu au ce sa scrie acolo>Taiat frunza la caini!
    Pai poti fi tu secretar de stat fara sa ai un pic de experienta in domeniu?

    Raportează
  • postat de Didi Luni, 25 Iunie 2018 07:43 194.105.20.*** Link la comentariu
    1
    14

    Oameni care nu s-au remarcat cu nimic, doar oportunism politic!
    Sa zicem ca Humelnicu a pus mana la relansarea Otelului, desi sunt semne ca finantarea de la CL nu va mai continua si Otelul va muri, de data aceasta din cauza psd.
    alde(!) stanga, margarit sau doamna de la pmp, toti o apa si-un pamant!

    Raportează
  • postat de Suzana Luni, 25 Iunie 2018 06:50 82.137.13.*** Link la comentariu
    2
    11

    Să trăiți bine până la sfârșitul mandatului Dar vine2020 și sperăm că nu ne obligați să emigrăm chiar toți Și atunci -----------URA și la Gară

    Raportează
  • postat de marcel iancu Luni, 25 Iunie 2018 02:39 213.233.101.*** Link la comentariu
    3
    6

    Unde gasim primul episod?

    Raportează
  • postat de Sergiu Moldovan Luni, 25 Iunie 2018 02:39 51.15.75.*** Link la comentariu
    17
    5

    Mărgărit e politician de viitor, o adevărată stângă, viitorul va arăta adevărata lui valoare.
    Humelnicu e un bun manager, tenacitatea din sport îl ajută să facă lucruri bune pt oras.
    Gâscă era penelist de la început, abia aștepta să facă saltul, de aia l-a penalizat Stan, știa cine e.
    Madam, cam puține spune Anca, dar sunt multe de spus într-un capitol separat.
    Povestim odato mai pe larg.

    Raportează
  • postat de Mantu Luni, 25 Iunie 2018 00:51 92.236.209.*** Link la comentariu
    1
    28

    Ca sa ai un CV trebuie sa fi facut ceva in viata ta ! Trebuie sa ai rezultate vizibile , cuantificabile ! Pentru "stimatii" alesi ai nostri rezultatele sunt inainte ochilor nostri zi de zi! Ce cv -u sa posteze !?.... Daca si primul-ministru e analfabet ...?!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.