Legea insolvenţei, speranţa gălăţenilor datornici. Care sunt condiţiile pentru persoanele fizice

Legea insolvenţei, speranţa gălăţenilor datornici. Care sunt condiţiile pentru persoanele fizice
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Ce condiţii şi ce avantaje are o persoană intrată în procedura de insolvenţă

Cu toate că Guvernul nu a susţinut-o iniţial, FMI a privit-o cu circumspecţie, iar Senatul a respins-o, Legea insolvenţei persoanei fizice a trecut, în acestă săptămână, de votul final din Parlament. For decizional a fost Camera Deputaţilor, care i-a acorat 309 voturi "pentru" şi niciunul "împotrivă". S-au exprimat şi trei abţineri, evident irelevante pentru rezultatul votului.

Totuşi, chiar dacă s-a votat aplicarea ei, legea nu intră în vigoare azi, mâine. Trebuie să treacă şase luni de la promulgarea şi publicarea ei în Monitorul Oficial. Dacă legea ar avea prioritate în forma actuală, atât în mapa de la Cotroceni, cât şi la Monitorul Oficial, gălăţenii şi-ar putea cere insolvenţa, cel mai devreme la începutul anului viitor. În acest timp, practicienii în insolvenţă ar trebui să se pună la punct cu aplicarea noii legislaţii. Dacă preşedintele Iohannis ar întoarce legea în Parlament, însă, termenul s-ar putea prelungi considerabil.

Când poate cere datornicul să intre în insolvenţă

Potrivit actului normativ votat de Camera Deputaţilor, o persoană fizică poate cere intrarea în insolvenţă atunci când nu are suficienţi bani ca să îşi poată plăti datoriile, pe măsură ce acestea devin scadente. Mai exact, starea de insolvenţă se poate instala abia atunci când au trecut mai mult de 90 de zile de la data scadenţei unei datorii, iar debitorul (adică datornicul) nu şi-a putut achita obligaţiile faţă de respectivul creditor sau faţă de mai mulţi creditori. Vorbim aici despre imposibilitate, nu despre rea-voinţă!

Există şi o serie de alte condiţii pentru a putea cere începerea procedurii personale de insolvenţă. Spre exemplu, cine cere să intre în insolvenţă trebuie, înainte de toate, să demonstreze că are domiciliul stabil în ţară, de cel puţin şase luni. Apoi, datornicul trebuie să poată demonstra că, pe durata următorului an, nu are nicio posibilitate reală de a-şi achita datoriile cu care a depăşit 90 de zile scadenţa, aşa cum au fost ele contractate şi să îşi menţină, în acelaşi timp, un nivel rezonabil de viaţă pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere. Acest nivel rezonabil de trai se calculează în funcţie de datoriile debitorului, de veniturile pe care acesta le obţine şi de cele pe care le-ar putea avea, în funcţie de pregătirea sa şi de bunurile pe care le are şi care pot fi urmărite în timp. De asemenea, persoana fizică trebuie să nu fi acumulat datorii din desfăşurarea de activităţi comerciale. Intră în insolvenţă, la cerere, cine are datorii scadente de cel puţin 15 salarii minime. Acestă sumă este numită, în lege, „valoare-prag”.

Solicitarea de intrare în insolvernţă ar urma să fie adresată unei comisii de insolvenţă, la Judecătoria de domiciliu a datornicului (nu la Tribunal, aşa cum trebuie să facă persoanele juridice).

Avantajele insolvenţei

Dacă alege prima variantă de insolvenţă, cea pe bază de plan de rambursare a datoriilor, persoana fizică poate evita executarea silită a bunurilor sale sau poate beneficia de suspendarea unei executări deja în curs. În plus, odată intrată în insolvenţă, o persoană fizică nu va mai acumula dobânzi şi penalităţi pentru întârzieri de plată, dar numai în condiţiile în care îşi respectă graficul de rambursare. Apoi, toate actele de reprezentare pe care datornicul le-a încheiat, cum ar fi împuternici sau mandate, devin nule de drept de la data intrării în insolvenţă.

Dezavantajele insovenţei

Un gălăţean care intră în insolvenţă poate să împiedice banca, spre exemplu, să îi ia înapoi casa la plata căreia a întârziat cu mai multe rate. Totuşi, pe durata insolvenţei sale, datornicul nu va putea beneficia de banii pe care îi câştigă, după bunul său plac. Comisia de insolvenţă, cea care a acceptat instaurarea procedurii în cazul persoanei respective, va decide unde, când şi cum sunt folosiţi banii nedestinaţi asigurării traiului zilnic. Nu e deci o ocazie pentru gălăţean să scape de plata datoriilor la bănci, ci una să şi le poată achita integral, evitând executarea bunurilor sale.

Ce spun bancherii

Surse din sistemul bancar şi-au exprimat îngrijorarea faţă de adoptarea legii, în prezenta formă. Astfel, bancherii şi-ar dori, pe de o parte, ca Parlamentul să ia în calcul revizuirea întregului pachet legislativ privind creditarea, înainte ca actul normativ care reglementează insolvenţa personală să înceapă să producă efecte.

Pe de altă parte, bancherii îşi doresc alinierea exigenţelor faţă de datornici la legislaţia europeană. În mai multe state din Uniune, cine intră în insolvenţă nu mai are voie să ia un nou credit pentru perioade cuprinse între cinci ani şi zece ani.

Citit 3445 ori Ultima modificare Sâmbătă, 23 Mai 2015 11:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.