* Ruine, mizerie, spaţii verzi invadate de excremente şi maşini parcate la întâmplare, străzi în paragină, hârtoape şi maidanezi * Cei mai mulţi dintre gălăţenii care locuiesc în Centru nu se mai simt de mult timp privilegiaţi
În trecut, era unul dintre locurile preferate de a locui, dar şi pentru promenadă ale gălăţenilor cultivaţi şi înstăriţi. Astăzi, strada Mihai Bravu pare mai degrabă abandonată de către autorităţi, uitată de gălăţeni şi ocolită de şoferi. Doar cei însetaţi de cultură şi cunoaştere se mai avântă, din proprie iniţiativă, pe aici. În rest, nevoile de zi cu zi ale oamenilor îi împing pe locuitorii de la malul Dunării să păşească pe strada care, parcă, nu mai aparţine nimănui şi de care, evident, nimeni nu se mai îngrijeşte.
Slalom printre gropi
Chiar dacă sunt pietoni sau şoferi, gălăţenii care locuiesc sau care tranzitează strada Mihai Bravu trebuie să facă un adevărat slalom printre gropi. Pe stradă sau pe trotuar, senzaţia este aceeaşi: maşina se comportă precum un tractor mânat prin hârtoape, pe câmp, şi trepidează din toate „încheieturile”, iar cei care merg pe jos au toate şansele, în cazul în care nu sunt atenţi, să se aleagă chiar şi cu o entorsă. Pentru doamnele care optează pentru încălţăminte cu toc, o plimbare pe strada Mihai Bravu se dovedeşte a fi o adevărată aventură. În ciuda faptului că locuitorii din zonă au semnalat, în repetate rânduri, starea extrem de degradată a străzii, autorităţile nu au fost vreodată preocupate să o reabiliteze cu adevărat. Astfel că, după mulţi ani de nepăsare şi ignoranţă, strada Mihai Bravu arată, astăzi, ca după bombardament: gropi, denivelări, trotuare găurite şi suprafeţe destul de mari de ciment măcinat de zăpadă, ploi sau vânt.
Cultură printre paragini
În ciuda faptului că pe strada Mihai Bravu îşi au sediul instituţii de cultură extrem de importante, precum Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” şi Teatrul Muzical "Nae Leonard", frecventate de foarte mulţi cetăţeni din ţară, dar şi din străinătate, aleşii locali nu s-au sinchisit să pună la punct o strategie prin care multe dintre clădirile de patrimoniu din zonă să fie cosmetizate, aşa cum s-a întâmplat în oraşele civilizate din ţară. Dovadă că astăzi, pe strada Mihai Bravu, în apropierea Bibliotecii Judeţene, există nenumărate clădiri ce se află într-un stadiu avansat de degradare. Fără geamuri, cu pereţii coşcoviţi şi crăpaţi, mâzgăliţi şi în paragină, imobilele părăsite de pe strada Mihai Bravu parcă strigă după ajutor. Printre clădirile care ar putea să se transforme în grămezi de moloz, la primul cutremur mai serios, se numără şi fostul sediu al Clubului „Mării”, fostul sediu al Distrigaz, dar şi o clădire ce aparţine Bisericii Catolice. Şi pentru ca atmosfera să fie demnă de un film horror, Mihai Bravu are serioase probleme şi din punct de vedere al iluminatului stradal.
Mai mulţi gălăţeni ni s-au plâns că nu de puţine ori au sesizat autorităţile, dar în zadar. Cei care încă mai rezistă pe strada Mihai Bravu sunt teii, pe care nimeni nu a dorit sau nu a reuşit să îi condamne la moarte. Cert este că nicio persoană nu poate trece pe aici fără să rămână cu un gust amar.
Nici străzile Cuza sau Basarabiei, cu care se intersectează Mihai Bravu, nu sunt mai atrăgătoare pentru şoferi sau pietoni. În timp ce pe strada Basarabiei se circulă extrem de dificil, din cauza stării foarte proaste a carosabilului, pe Cuza iluminatul stradal, dar şi aspectul clădirilor reprezintă, de asemenea, probleme pentru care autorităţile ar trebui să caute soluţii urgent.
Strada Mihai Bravu, situată în centrul Galaţiului, face parte din ansamblul urban de patrimoniu naţional şi este protejată prin lege.
Pe strada Culturii plouă cu cărămizi
Tot în centrul Galaţiului, pe strada Colonel Nicolae Holban (fostă Culturii; plăcuţele cu numele vechi al arterei încă există), cei mai mulţi dintre gălăţeni preferă să meargă pe mijlocul străzii, şi nu pe trotuar, aşa cum este normal. Oamenii recurg la această metodă pentru a se proteja de eventuale bucăţi din beton sau cărămizi, care ar putea să se desprindă din imobilele degradate. De exemplu, la numărul 32, pe o casă aflată în descompunere, se află o plăcuţă care avertizează trecătorii: „Atenţie! Pericol de prăbuşire elemente din construcţie”. În imediata apropiere a clădirii, dar pe partea opusă, un alt imobil (cu nr. 7), care aparţine Primăriei, se află într-o stare jalnică. Sediul fostului consulat rus a fost distrus sistematic de către chiriaşi, de ani buni, fără ca municipalitatea să ia vreo măsură. Fostul consulat nu mai reprezintă astăzi decât încă o clădire degradată în plus. Deşi arhitectura este cu adevărat impresionantă, la intrarea în imobil tronând două statui impunătoare, nimeni nu a încercat să oprească devastarea clădirii, care a fost construită în secolul al XIX-lea. „Astea sunt minuni. Noi avem o mulţime şi ne batem joc de ele. Opere de artă. Alţii au făcut turism cu aşa ceva, aşa s-au ridicat. Dar, na, trebuie să se şi vrea. Mă întristez de fiecare dată când le privesc”, ne-a spus domnul Marin, un gălăţean care locuieşte în zonă de mai bine de 40 de ani.
Centrul Vechi nu trebuie lăsat să moară!
Doamna Raluca Scutaru, unul dintre cititorii fideli ai cotidianului nostru, locuieşte pe strada Domnească încă din anul 1960. Gălăţeanca crede că autorităţile ar trebui să fie mai exigente atunci când se pune problema eliberării autorizaţiilor de construcţie a unor imobile şi le recomandă aleşilor locali să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea Centrului Vechi al Galaţiului, astfel încât unitatea arhitecturală şi aerul de epocă al străzii să nu se piardă. „Ar trebui ca edilii noştri să ia exemplul celor din alte oraşe ale ţării, care au accesat fonduri europene şi au cosmetizat clădirile de patrimoniu. Întotdeauna mi-am pus întrebarea: ce caută acel bloc acolo, în apropierea Palatului Administrativ? Soţul meu a fost proiectant şi ştiu câtă exigenţă exista la Institutul de Proiectare Judeţean (IPJ), câtă exigenţă era în a stabili construcţia unui bloc, câte aprobări erau necesare şi câte studii erau făcute. Nu cred că are ce căuta acel bloc printre clădirile de patrimoniu şi monumente. Mi se pare inestetic. Nu ştiu ce se întâmplă cu urbanismul nostru, cum de pot apărea asemenea lucruri… Oricare vizitator al oraşului nostru, ce trece pe Domnească, adică prin Centrul Vechi, ce ar trebui, de fapt, să ne reprezinte, nu ştiu ce părere va avea despre acest bloc, care va fi înghesuit acolo. Cel care a aprobat aşa ceva, ar trebui să răspundă. Nu ar trebui să se mai permită astfel de construcţii chiar în Centrul Vechi al Galaţiului. Nu mai avem un arhitect-şef al oraşului?”, ne-a spus gălăţeanca.
