* Bucăţi din cornişa acoperişului au căzut pe trotuar, acum o lună şi jumătate, în plină zi * Primăria a somat asociaţia de proprietari să găsească soluţii * Problema trebuie rezolvată de o mână de locatari de 70-80 de ani
Strada Domnească, în special porţiunea situată în zona Grădinii Publice, e cunoscută ca o arteră liniştită, în ciuda faptului că studenţii căminişti locuiesc în apropiere. N-ar trebui, totuşi, să păşiţi prea liniştiţi prin faţa blocurilor din staţia de autobuz „Complexul studenţesc”. Asta deoarece bucăţi din faţadă sau din grindă riscă să vă cadă în cap.
Două incidente în decurs de cinci ani
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut chiar acum aproape o lună şi jumătate, în plină zi, când s-a năruit o parte din cornişa de la acoperiş. Cele trei blocuri cu probleme sunt unele dintre cele mai vechi din oraş, fiind construite în 1956, după cum aflăm de la administratoarea Asociaţiei de Proprietari 118, de care aparţin aceste imobile. „Au mai fost probleme şi în 2007, când s-a prăbuşit o parte dintr-un balcon de la scara II. A picat pe balconul de la etajul inferior şi abia apoi a ajuns pe trotuar. Noroc că s-a întâmplat noaptea”, îşi aminteşte administratoarea.
Nu sunt singurele probleme ale imobilelor. Ansamblul de blocuri e ridicat pe teren de loess, iar clădirile sunt încadrate în gradul II de risc seismic (probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar sunt aşteptate degradări structurale majore în caz de cutremur). Doamna Florea locuieşte de 30 de ani în Blocul C. Ne spune că boxele pe care locatarii le deţin la demisol se tasează de la an la an. Partea bună este că, fiind construcţie solidă, cu pereţi foarte groşi, clădirea nu s-a crăpat la cutremure.
Nu se vor face reparaţii prea curând
Administratoarea se arată îngrijorată de modul cum va rezolva problema, mai ales că după ultimul incident, de la sfârşitul lunii octombrie, după ce o bucată din cornişă a avariat uşor maşina unui student, Primăria i-a somat oficial să ia măsuri. Cert este că problema e departe de rezolvare în următoarele câteva luni.
Una dintre soluţii este să strângă de la proprietari un fond de reparaţii, chiar dacă oamenii, majoritatea vârstnici de 70-80 de ani, ar da bani pentru nişte lucrări de care nu se ştie cât vor beneficia. „Dintre cele 27 de apartamente existente în cele trei blocuri, cinci nu sunt locuite, iar din restul, doar cinci sunt salariaţi şi nu pensionari”, spune administratoarea. „Firmele cu care am discutat despre refacerea faţadei mi-au cerut un extras de cont înainte de a se apuca de întocmirea documentaţiei, aşa că sper ca până la primăvară să strâng o parte din bani.”
Cealaltă soluţie ar fi începerea demersurilor pentru clasarea ansamblului de blocuri în rândul clădirilor de patrimoniu, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, soluţie propusă chiar de unul dintre locatari, care a fost arhitect la viaţa lui. Dacă ar fi clasat, atunci statul sau autorităţile publice locale ar putea să acopere parţial sau total costurile studiilor, documentaţiilor tehnice, precum şi, după caz, ale lucrărilor de intervenţie. Nici acest demers nu e scutit însă de un minim efort financiar, deoarece o primă evaluare a imobilului trebuie făcută de un expert al Ministerului Culturii. Iar finalitatea în sensul sperat de locatari (clasarea) nu este garantată, mai ales că printre criteriile de clasare nu se află doar vechimea şi arhitectura, ci şi gradul de intervenţie asupra imobilului.
Căminele arată ca ieşite din ţiplă
În timp ce imobilele din zonă, construite în anii ’50, se resimt de pe urma trecerii anilor, căminele studenţeşti din Campusul „A. I. Cuza” înfloresc de la an la an, spre mulţumirea celor peste 2.000 de tineri cazaţi aici. Cu excepţia corpului A, aflat în paragină, celelalte clădiri arată ca ieşite din ţiplă, având faţada refăcută şi acoperişurile reparate. Nu mai vorbim de firma de la stradă, frumos luminată pe timp de noapte, care te atenţionează că nu te afli în oricare loc din Galaţi, ci chiar în campusul studenţesc.
Activităţi de recreere în aer liber
Dincolo de aparenta linişte resimţită de la stradă, în campus am găsit o mare forfotă. Joia trecută, studenţii au plantat în spatele căminului H prima tranşă de puieţi de tei, ajutaţi de reprezentanţii Romsilva. Tinerii speră ca, din primăvară, să schimbe cu totul spaţiul dintre cămine, pe care vor să îl transforme în loc de recreere. Bogdan Rodeanu, directorul Direcţiei de Cantine-Cămine, are mai multe iniţiative, unele deja puse în practică. „Am cerut municipalităţii să amenajeze şi în campus mese de ping-pong, aşa că în primăvară studenţii vor juca la cele şase mese amplasate în aer liber, între căminele A şi B şi în faţa căminului E. Am mai cerut fonduri pentru cosmetizarea spaţiilor verzi, pentru că sperăm să scăpăm şi de câinii comunitari din zonă şi să transformăm campusul într-un spaţiu în care tinerii să poată sta pe iarbă să citească o carte.” Studenţii mai speră să amenajeze, tot cu ajutorul municipalităţii, şi o zonă dedicată activităţilor sportive, în apropiere de căminul G.
