La 60 de kilometri de Galaţi, printre dealuri şi păduri, se întinde un oraş gălăţean cu o populaţie de aproximativ 7.000 de locuitori. De aici au pornit personalităţi naţionale, precum Eremia Grigorescu sau Grigore Hagiu. Astăzi, cresc noi generaţii, care reprezintă încă un motiv de mândrie pentru localnici.
Este vorba despre Târgu Bujor, al treilea centru urban al judeţului, în componenţa căruia intră şi satele Moscu şi Umbrăreşti. Contrastele dintre câteva zone ale oraşului încă sunt destul de vizibile. Adesea, rătăcind prin unele cartiere, ai spune că nu eşti chiar într-un oraş. Revenind, însă, în zonele centrale, remarci paşii făcuţi spre urbanizare.
Oraş cu potenţial de dezvoltare
În cadrul unei vizite la Târgu Bujor, am străbătut în lung şi-n lat cele două sate, Moscu şi Umbrăreşti, dar şi reşedinţa. Am discutat, totodată, cu localnicii şi primarul oraşului, Laurenţiu Viorel Gîdei.
"Târgu Bujor poate deveni un pol de dezvoltare zonal. Încercăm să-i atragem pe tineri, oferindu-le condiţii bune. Factorul uman este principalul lucru cu care ne mândrim. Dacă ne uităm în istorie, descoperim personalităţi de o reală valoare, care au pornit de aici. Mi s-au acordat la alegeri peste 79 la sută din voturi. Este un scor mai mult decât onorant, care mă responsabilizează şi mă face să fiu mult mai activ în ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii", ne-a transmis primarul Laurenţiu Gîdei.
Strategii pentru atragerea tinerilor
Potrivit recensământului din anul 2002, populaţia oraşului era de aproximativ 7.500 de locuitori. La ultimele alegeri locale, pe buletinele de vot au fost 6.200 de cetăţeni. Mulţi localnici sunt însă plecaţi peste hotare şi puţini intenţionează să se mai întoarcă. Soluţia pentru a-i atrage înapoi, susţin oamenii, sunt locurile de muncă şi condiţiile bune de trai.
„Este foarte greu ca Primăria să facă locuri de muncă. Acestea ar trebui să vină de la oameni, ei ar trebuie să se apuce să fie antreprenori. Mulţi tineri aleg calea străinătăţii, iar la sate populaţia este îmbătrânită. Încerc să identific în comunitatea noastră ce ar putea funcţiona aici, ce ar mai putea să facă tinerii. Am observat că apicultura este un domeniu extrem de interesant, din care se câştigă în această zonă. Am iniţiat nişte demersuri împreună cu conducerea liceului din Tg. Bujor pentru a deschide o clasă de apicultură. Ideea a venit de la faptul că sunt apicultori în zonă pe care i-am văzut cum prosperă de la an la an. Ne-ar trebuie o bază bună de cunoştinţe, pentru ca apicultura să fie făcută ca la carte”, a menţionat edilul.
Acum, cei mai mari angajatori din zonă sunt instituţiile statului, o staţiune de cercetări viticole, dar şi câteva fabrici din mediul privat. „Avem o firmă care se ocupă cu îngrăşăminte chimice, are benzinării, etc. Mai sunt firme în domeniul agricol, o fabrică de pâine, de mobilă, de oţet, una care exportă masă lemnoasă. Pentru dezvoltarea comunităţii s-a reuşit deschiderea unui birou al Camerei Agricole şi urmează să se deschidă unul al AJOFM. Este extrem de important să oferim servicii variate şi cât mai consistente în comunitate”, a adăugat primarul. Tot potrivit acestuia, în parteneriat cu AJOFM şi diverse ONG-uri au fost organizate cursuri de reconversie profesională pentru 300 de persoane. Totodată, a fost implementat un proiect POSDRU, la Şcoala „Grigore Hagiu”, pentru familiile cu probleme financiare.
Investiţii în instituţiile de învăţământ
Colaborarea dintre instituţiile de învăţământ dintre Târgu Bujor şi autorităţile publice locale pare una destul de productivă. Şcolile şi grădiniţe sunt reabilitate şi modernizate cu fonduri europene. „Am investit 100.000 de euro pentru reabilitarea şi dotarea Şcolii „Grigore Hagiu”. Totodată, am reabilitat şi Liceul „Eremia Grigorescu”, am schimbat sistemul de încălzire, instalând o centrală termică şi panouri fotovoltaice pentru apa caldă menajeră. Grădiniţa de la Târgu Bujor a beneficiat de investiţii de la Consiliul Judeţean Galaţi. Dacă înainte avea o sobă pe lemne, extrem de riscantă pentru micuţi, acum are centrală termică, am reabilitat-o şi am dotat-o. În ceea ce priveşte transportul pentru copii, avem trei microbuze. Facem investiţii, dar, din păcate, natalitatea este o problemă şi scăderea numărului de copii ne afectează foarte tare”, a afirmat primarul.
În timp ce analizam modernizarea Liceului „Eremia Grigorescu”, ni s-a şoptit că toate cele trei locuri la faza judeţeană a olimpiadei la biologie au fost câştigate de elevii de la Târgu Bujor.
Încă se lucrează la Casa de Cultură
În luna noiembrie a anului trecut, Primăria Târgu Bujor preda Casa de Cultură „Mihai Eminescu” pentru proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare. Lucrările urmau să înceapă pe 9 noiembrie 2015, iar termenul de finalizare precizat în contract era luna iulie 2016. Lucrările nu ajuns încă la bun-sfârşit, termenul estimat acum fiind… toamna. În decursul vizitei noastre, lucrările erau în toi. Ce-i drept, acestea par a putea fi finalizate în scurt timp, dacă nu vor interveni alte probleme.
„Casa de Cultură este un proiect ambiţios. Finanţarea vine de la Compania Naţională de Investiţii. În perioada toamnei, în maximum două luni, lucrările se vor termina. Vom avea o Casă de Cultură modernă, reabilitată. Îmi doresc din tot sufletul să aduc aici cultura, prin expoziţii, piese de teatru. Condiţiile vor fi ideale. Se vor susţine spectacole, în amfiteatru, cu elevii de la şcoli şi nu numai. Îmi doresc ca toate minispectacolele prezentate în instituţiile de învăţământ să fie puse în scenă şi la Casa de Cultură”, ne-a spus primarul.
Valoarea investiţiei este de 1.474.600 de lei.
Proiect ambiţios pentru modernizarea drumurilor
Infrastructura nu este asul din mâneca autorităţilor locale de la Târgu Bujor. Potrivit edilului, proiectele pe care le-a implementat în decursul primului mandat şi cele din mandatul actual însumează 15 kilometri de asfalt, câteva trotuare şi o trecere rutieră peste râul Chineja.
Totuşi, există proiecte în derulare pentru asfaltarea străzilor din Târgu Bujor şi satele componente. "În satul Moscu, am realizat o trecere rutieră betonată, pentru că era împărţit în două de râul Chineja şi n-a avut niciodată o trecere rutieră. Se trecea prin râu şi era cumplit. Mă preocupă siguranţa cetăţenilor în ceea ce priveşte deplasarea. Am făcut trotuare şi acum nu se mai deplasează pe străzi. Nu-s investiţii foarte mari, dar necesare. Am reuşit să facem un şanţ betonat şi un trotuar în zona Sat. De-a lungul celor patru ani, am asfaltat un drum de 500 de metri de la Moscu şi un altul din Târgu Bujor, lângă Pediatrie, de vreo 200 de metri, unde accesul era groaznic. Am făcut tradiţionalele plombe şi marcaje pe drumuri judeţene, cu bani judeţeni. Pentru că am beneficiat de o lucrare foarte amplă cu Apă Canal, nu am putut să ne ocupăm atât de mult de drumuri. Cu toate acestea, am lucrat, împreună cu Consiliul Local, la trei proiecte pentru infrastructură. Unul dintre acestea este în implementare. Am reuşit să asfaltăm două străzi care nu au avut niciodată asfalt, valoarea proiectului fiind de un milion de euro. Acesta prevede în jur de cinci kilometri de străzi, care se vor asfalta în Târgu Bujor, Moscu şi Umbrăreşti", a menţionat primarul.
Totodată, oraşul este prins într-un proiect al Consiliului Judeţean Galaţi, pentru drumul judeţean Folteşti - Vârlezi, astfel încât toată artera care trece din Umbrăreşti spre ieşirea din Vârlezi să fie modernizată. Edilul de la Târgu Bujor estimează că lucrările vor fi finalizate în jurul anului 2019. Conform acestui proiect, pe traseul respectiv vor fi piste pentru biciclişti şi trotuare.
Blocurile ANL, tot nefinalizate
Încă din anul 2004, tinerii din Târgu Bujor intraseră "în priză", după ce au aflat că în oraş vor fi construite blocuri ANL. De câteva ori, însă, lucrările au fost suspendate. Acum, la intrarea în Târgu Bujor, zac „scheletele” unor construcţii în care şi-ar fi dorit să locuiască nenumărate familii.
"Am o nemulţumire în ceea ce priveşte Agenţia Naţională a Locuinţelor (ANL). Au început lucrările pentru construirea a trei blocuri, la intrarea în Târgu Bujor, în campania electorală din 2012. Îmi amintesc că, în 2014, firma de construcţii lucra pompieristic. Am comunicat acest aspect directorului de la ANL. În cele din urmă, a constatat că aveam dreptate. Astfel, a început procedura de încheiere a colaborării cu acea firmă şi o nouă procedură de negociere cu altă firmă", ne-a declarat Laurenţiu Gîdei.
Edilul a mai menţionat că nici în acest moment nu a venit un constructor care să-i comunice că a câştigat licitaţia. "Dacă nu va fi remediată problema, voi face un memoriu către ministrul Vasile Dîncu şi-i voi expune situaţia. Lucrurile stagnează şi nu din vina mea. Îmi doresc ca unul dintre blocuri să fie la dispoziţia specialiştilor care acum fac naveta", a adăugat Gîdei.
Reţeaua de canalizare a ocolit satul Moscu
În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă, atât oamenii din oraşul Târgu Bujor cât şi cei din cele două sate nu întâmpină probleme. "Chiar dacă am avut contraziceri cu Apă Canal Galaţi, avem apă suficientă pentru toată lumea", ne-a spus edilul.
La reţeaua de canalizare, însă, nu sunt racordate toate familiile, iar satul Moscu nu a fost prins în proiect. "La reţeaua de canalizare sunt câteva probleme, pe care le voi semnala. În timp, am observat că s-a lăsat strada, dar vom discuta cu cei care au executat lucrările. A fost extinsă şi modernizată reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, la Târgu Bujor şi Umbrăreşti. Am făcut apel, în repetate rânduri, la cetăţeni să se conecteze la reţeaua de canalizare, pentru că vor fi obligaţi mai târziu. În acest proiect, satul Moscu nu a fost prins şi nici nu există perspective acum. Potrivit specialiştilor, nu corespunde standardelor din ghidul de finanţare. Satul este pe o zonă colinară. Singura posibilitate ar fi ca noi să accesăm vreun proiect, astfel încât să instalăm o staţie de epurare şi o reţea de canalizare. Există o nemulţumire din partea oamenilor, dar acum este peste puterile mele să intervin. Sunt conştient că trebuie să aducem condiţii civilizate tuturor", a menţionat primarul.
Planuri pentru construirea unui padoc
Câinii fără stăpân sunt o problemă nu doar în oraşul Galaţi, ci şi la Târgu Bujor. În acest context, autorităţile locale bujorene îşi propun să construiască un padoc. „Proiectantul care se ocupa de padoc a fost întors de trei ori de la anumite instituţii. I s-au cerut noi şi noi documente, conform normativelor stufoase. Trebuie să rezolvăm problema cu câinii. Eu m-am gândit să facem un adăpost modular, pentru a putea fi dezmembrat, la un moment dat”, a precizat Laurenţiu Gîdei.
Edilul, nemulţumit de personalul din Primărie
La posturile scoase la concurs de Primăria Târgu Bujor, tinerii nu prea s-au înghesuit. Lista de responsabilităţi îi sperie pe mulţi dintre aceştia, motiv pentru care, în multe primării din judeţ funcţionarii publici rămân în aceleaşi fotolii timp de câteva decenii. "Îmi fac o vină din a spune că personalul Primăriei este extrem de deficitar. Am avut, în ultima perioadă, posturi scoase la concurs, dar nu s-a prezentat nimeni, pentru că cerinţele sunt foarte mari. Mă confrunt cu o problemă în ceea ce priveşte munca unor angajaţi. Asta se răsfrânge asupra mea şi în munca pe care Primăria o întreprinde pentru comunitate. Am simplificat poziţiile pe care le aveam în organigramă. Am dat trepte mai jos, gândindu-mă că poate vor veni tineri. Anul trecut, zece posturi au fost scoase la concurs şi tinerele care s-au integrat au un suflu nou. Sper să pun la punct, într-un an de zile, aparatul de lucru al Primăriei”, a conchis primarul.
