Cum de/scriam în ziarul de ieri, pe strada Caragiale, la numărul 13 A/bis, într-o casă veche şi încă arătoasă, locuieşte tovarăşul Costică Cicoare, văduv şi cu toţi ai săi copii plecaţi în Patrii mai bune, conduse de Capi, nu de Dovleci săriţi de pe fix!... Pe strada Eminescu, la numărul 13 bis, într-o casă la fel de străveche şi încă arătoasă, zidită exact în acelaşi timp cu poezia lui Barbu Nemţeanu despre Galaţi, locuieşte tovarăşa Marghioala Mânătarc� ...

A fost frumos, foarte frumos... sublim a fost, curat a fost de jos în sus, de sus în jos, a fost păcatul cel mai scump din timpul nost înmărmurit într-un atunci miraculos - păcat c-a fost foarte puţin, foarte puţin, dar fără leac şi fără nici un preţ de cost, mult mai puţin decât mai poate fi puţin, dar mult mai mult decât e-o moarte fără rost! Doamne, ce gol... ce gol adânc... ce gol adânc de sus în jos, cu toată inima la gât, cu lăcrămare-n ochiul drept şi-n och ...

Pe strada Caragiale, la numărul 13 A/bis, într-o casă veche şi arătoasă... [zidită exact când Barbu Nemţeanu zicea „Galaţi, oraş cumplit de negustori,/ la tine stă poetul ca-n Sodoma!/ el seamănă cu trudă mândre flori,/ tu nu le poţi simţi însă aroma;/ copiii tăi ţin ochii-n jos mereu,/ ei nu cunosc nici cerul urbei tale!/ spre altă cale-i cheamă cântul meu,/ dar gândul lor le-arată altă cale!// Veniţii din Canan şi din Corint,/ Bizanţ şi Anatal, cu crezuri mult ...

Motto: ”știu că nu știu nimic, și nici măcar atât” (Socrate) La început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede - apoi, distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete, a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit printr-o-ntâmplare, şi iar şi iar... (ne)rod, (ne)drept:/ sămânţă de Continuare! Sigur că da, sigur că da:/ mai înapoi, mai înainte, plus-minus... Maica (într-un Rost)/ era (şi ea) printre Cuvinte!Târziu, devreme... (nu mai ştiu).../ printre balade ...

Care mai de care semidoct se străduieşte - din toate răsputerile şi încheieturile neamului său prost - să dea Moldova drept exemplu negativ la toate capitolele existenţei unuia dintre cele mai frumoase Plaiuri din Lume! Care mai de care ameţit şi afumat al contemporaneităţii pune Moldova la coada cozii Naţionale şi o aşează în cele mai murdare catastife şi clasoare politice, economice, morale! Care mai de care dintre vremelnicii aleşi/cocoţaţi pe Capra subnutrită a Istoriei ...

1. (!) te rog să mi-aduci o scrisoare ACUM,/ de-ACOLO, de-ATUNCEA, de când mă jucam cu șotronul pe drum,/ cu zmeul şi CRUCEA (!) 2. (!) te rog să mi-aduci o scrisoare, te rog,/ de-ATUNCI, de la MAMA,să văd cât mai am şi mai dau ne\noroc,/ şi poate-mi iau sama ce mult am pierdut prin plecare aici,/ n-acest strâmb departe,în care nu-s greieri, nu-s nici licurici,/ iar viile-s moarte, și viii sunt morți - şi toți parcă sunt dați/ să sfarme PĂMÂNTUL, să zvârle-n uitare şi M ...

Până la El, până Acolo - până la Început, adicătelea - nu-i chiar aşa de departe! Chiar se vede tocmai de Aici! Şi se vede foarte bine! Se vede în toate mişcările şi în toate plimbările şi în toate amănuntele sale! I se aud şi i se văd lacrămile! I se aud şi i se văd paşii! Se aude şi se vede îmbrăţişându-şi văzduhul şi duhul Alcătuirii sale! Da, i se aud şi i se văd rugăciunile şi rugăminţile către toţi aceia care trebuie musai să ajungă la El, dar e ...

pe marginea dinspre-nceput/ a drăgostirii noastre sfintestăteam încet, fără să ştiu/ nici înapoi, nici înainte,fără să pot a te-ntreba/ măcar ceva despre tăcere,despre ce nalt sau ce adânc/ e punctul nostru de vedere -or, dac-o fi să mă primeşti/ în flăcărarea ta curată,cum să (nu) plâng şi cum să fac/ să nu se stingă niciodată apoi, cu sufletu-n istov/ de-atâta râvnă şi ispită,ciupeam pandora-n geamul tău/ şi te rugam să se deschidămăcar o clipă, dinadin ...

Şi doar am jurat cinstit şi pe cele mai sfinte substantive din lume să nu mai trec în veci de veci pe lână locul unde oamenii azvârle gunoaie la întâmplare! Parol, acest loc „minunat” se află taman lângă biserică, aşa, poate se-ndură preabunul Dumnezeu şi suie mintea la cap celui credincios care, vorba scriitorului Tudor Octavian, caută cu îndârjire un locşor mai curat, unde să-şi arunce resturile sale din preaplinu-i modern şi contemporan, din greaţa-i „majestoasă ...

aştept aicea până când/ ai să te-ntorci din veşnicie -jur că nu plec până atunci,/ dar nici atuncea nu se ştiedacă (n)-o fi să mai rămân/ încă pe-atât amar de vreme,cât a trecut până acum/ prin ghiocei şi crizantemeşi prin căldură şi prin frig,/ prin câte sunt şi nu mă lasă,prin câte sunt şi preţuiesc/ FĂPTURA TA MIRACULOASĂ !!!te-aştept şi cred că mă auzi/ cum las o lacrimă să vinăîn calea ta, cum şi atunci,/ când te-ntorceai cu poala plinăpentru cei ...