Cultivatorii gălăţeni de soia spun că soiurile modificate genetic erau mai rezistente şi mai rentabile pentru fermierul care investea în aceste culturi agricole. Totuşi, numeroase studii medicale au indicat faptul că un consum susţinut de soia modificată genetic poate favoriza apariţia cancerului şi acumularea de toxine în organism. Odată cu aderarea la UE şi interzicerea cultivării celor 14 soiuri de soia modificată – culturi care merseseră bine între anii 1998 şi 2006 - suprafeţele cultivate cu această plantă au scăzut de peste 12 ori, la nivelul judeţului Galaţi.
„Am avut şi 9.000 de hectare cultivate cu soia. În prezent, mai avem, la nivel de judeţ, 700 de hectare cu această cultură”, a precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Profira Onode. În ţară, suprafaţa cultivată cu soia a scăzut de la aproape 140.000 de hectare, în 2006, la sub 50.000 de hectare, în cursul anului trecut, atât din cauza faptului că o cultură de soia nemodificată genetică este mai greu de întreţinut, cât şi din cauză că preţul boabelor recoltate a scăzut, ajungând în 2011 să depăşească cu puţin un leu pe kilogram.
Producem puţin, dar importăm mult
„E într-adevăr destul de scump să produci soia nemodificată genetic. E nevoie, spre exemplu, de trei ierbicidări cu patru stropiri şi de o aliniere specifică a plantelor de cultură. Trebuie făcut un traseu, iar plantele trebuie separate şi verificate. Producţia se ridică, în medie, cam la patru tone pe hectar. Suntem, în continuare, mari consumatori de soia, aşa că ceea ce nu producem trebuie să importăm. Iar cantitatea importată este una semnificativă, în acest moment”, ne spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Galaţi, Petre Grigore.
