Cine împădureşte face bani buni

Cine împădureşte face bani buni
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Uniunea Europeană (UE) intenţionează să îi motiveze şi pe fermieri gălăţeni să împădurească terenuri agricole. Plăţile pentru înfiinţarea unei astfel de plantaţii pe teren arabil sunt substanţiale, la fel ca şi primele acordate pentru întreţinerea pădurii, în primii cinci ani. Se acordă, în plus, banii pentru amortizarea pierderilor fermierilor care pun pădure şi nu mai pot astfel să obţină producţie agricolă de pe terenul respectiv. În privinţa acestor ultime plăţi compensatorii, sume mai mari primesc fermierii care lucrau pământul, în comparaţie cu proprietarii care lăsaseră terenul neexploatat.
În zona de câmpie, dacă se ţine cont de punctajele aferente zonelor defavorizate şi de cele legate de reţelele ecologice de arii naturale protejate la nivel european, prima în bani pentru înfiinţarea exploataţiei poate ajunge la 1.520 euro pe hectar. În următorii cinci ani, femierul va primi 1.336 euro pe hectarul de pădure care trebuie întreţinută, astfel: 270 euro (anul I), 616 euro (anul II), 180 euro(anul III), 180 euro(anul IV) şi 90 de euro (anul V).
Banii europeni pot fi atraşi prin întocmirea şi depunerea de proiecte pe Măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole», la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP). Ca şi în cazul celorlalte măsuri, proiectul trebuie întocmit de un consultat autorizat, dat fiind faptul că nu se poate planta orice specie de arbore, ci numai acelea care se potrivesc zonei şi terenului.

Citit 3904 ori Ultima modificare Marți, 11 Septembrie 2012 17:23

3 comentarii

  • postat de Silvicultor
    Joi, 13 Septembrie 2012 15:32
    De impaduriri se ocupa numai si numai SILVICUL .ANIF numai are nimic de a face cu padurile. Impadurirea terenurilor degradate este treaba Silvicului si a C L.ANIF nu mai are obiectul muncii, irigatiile au trecut la tarani, desecarile si digurile au trecut la Mediu(Apele Romane) ,iar CES la noi la silvic.
    0
    0
    Raportează
  • postat de ing Constantinescu
    Joi, 13 Septembrie 2012 11:04
    Domnule Mihai STROILA , Masura este 125,sub-componenta a1 si nu 225 cum eronat ati scris.
    Lucru foarte bun ca amintiti lucrurile acestea.Se vede pregatirea dv.Dar este putin doar atata.Nu se mai implica nimeni.Dv ce va mai bateti cu MORILE DE VANT.si nu va face deloc bine.
    La ANIF treburile merg pe zi ce trece tot mai prost.S-au dus vremurile cand ingineri tineri ca si dv munceau pe branci si se cunostea si ereau bucurosi de munca lor.Astazi...vai si amar de irigatii.Iar presa sa face ca scrie.
    0
    0
    Raportează
  • postat de Mihai Stroila
    Miercuri, 12 Septembrie 2012 15:49
    Apreciez si salut preocuparea dl KOLBAY pentru a face cunoscut comunitatilor rurale si nu numai procedurile ce trebuiesc urmate pentru obtinerea de fonduri necesare amenajarilor silvice si de imbunatatiri funciare precum si foloasele si avantajele in urma acestor intreprinderi.Dar am si eu tristetile mele ca astfel de informatii sunt facute la modul general, global, adesea scoase din context scazand interesul pana la neimplicare.
    Incerc sa ma explic.
    Oricare gospodar,propietar de teren agricol,nu mai vorbim de arabil,este foarte reticent si nu se incumeta sa-si impadureasca propietatea sa arabila. Dar daca i se explica ca la 10 ha poate sa " sacrifice " un ha pentru amenajarea sau infintarea unei PERDELE SILVICE DE PROTECTIE pe directia vanturilor dominante ca masura ANTISECETA cu un rol imens in stabilitatea si siguranta productiilor agricole este cu totul altceva.Este o masura de civilitate ecologica si de mediu intalnita in toate tarile UE.
    Spun toate acestea ca om ca specialist in IMBUNATATIRI FUNCIARE si PROTECTIA MEDIULUI cu majora preocupare pentru imbunatatirea prin noi amendamente la Legea PERDELELOR SILVICE de PROTECTIE , de asemenae pentru continuarea, perfectionarea si imbunatatirea PROGRAMULUI demarat de PREFECTURA in colaborare cu CL din lucalitatile judetului ,coordonate de INSP.SILVIC si cu implicarea ANIF privind impadurirea terenurilor degradate.
    Jud Galati este judetul cu aproape cea mai mare suprafata de terenuri degradate fara plantatii silvice de protectie antierozionala sau cu plantatii distruse sau taiate la ras(cca 24 000 ha) aici ANIF are o mare problema dar imparte vina cu CJ,CL cu Prefectura pentru ca este inca nerezolvata PROBLEMA PROPRIETATII acestor terenuri degradate.De asemenea stam foarte prost la suprafata amenajata cu perdele silvice de protectie (sub 0,05% din agricol),cu un plus de apreciere pentru realizarile de la Valea MARULUI si Tulucesti.
    Fonduri pentru impaduriri se pot obtine nu numai prin Masura 221 ci si prin Masura 225 IRIGATII si IMBUNATATIRI FUNCIARE( CES -plantatii silvice terenuri degradate-rapi ,ravene,alunecari de teren si perdele de protectie antierozionale )
    Dar aceste lucrari se pot finanta total cu fonduri nerambursabile pe baza de programe si proiecte fezabile intocmite de specialisti cu consultanta autorizata si implicare sincera a proprietarilor de pamant interesati.
    Eforturile nu sunt prea mari dar castigurile ,avantajele sunt imense, cum
    spuneam.Trebuie doar munca, implicare si seriozitate.
    Si ,ma intorc la dl KOLBAI,este nevoie de implicarea presei prin documentare de la cei implicati in astfel de actiuni;specialisti,consultanti ,primari si proprietarii pamanturilor.
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.