Retrocedat prinţului Mihai Ghica şi vândut apoi familiei Aoşan, conacul de la Vârlezi va găzdui cel mai mare parc apicol din lume şi plantaţii vaste de plante medicinale * În locul fostului spital de boli psihice se va înfiinţa un sanatoriu de medicină naturistă * E nevoie de mulţi bani, dar noii proprietari spun că, în timp, totul se poate realiza * S-a înfiinţat deja o şcoală de horticultură, se curăţă terenul agricol şi s-au făcut investiţii iniţiale în clădirile viitorului hospice
Din ruinele fostului spital pentru boli psihice de la Vârlezi s-a născut un proiect la care nici un gălăţean nu a visat până acum. Pe cele 17 hectare de teren din jurul spitalului s-ar putea înfiinţa, în curând, cel mai mare parc apicol din lume, mărginit de o cultură vastă de plante medicinale şi nectarifere. Corpurile de clădire ale fostului spital ar putea găzdui un hospice, adică un sanatoriu de medicină alternativă cum mai sunt doar trei în România, în acest moment. Ar fi o speranţă în plus, mai ales pentru bolnavii cronici, adesea incurabili, pe care medicina alopată nu îi poate salva! Nu vom vedea minunea cu ochii nici astăzi, nici mâine, dar oamenii care au investit deja în zonă – Gabriel şi Cristina Aoşan - au o experienţă vastă în domeniu şi sunt hotărâţi să facă totul pentru a-şi duce proiectul la capăt, chiar dacă pentru asta ar trebui să investească mult peste milionul de euro, la Vârlezi.
Familia Aoşan şi prinţul Mihai Ghica
Spitalul de Boli Psihice de la Vârlezi s-a desfiinţat în anul 1996, iar bolnavii trataţi în comună au ajuns fie la Unitatea Medico-Socială de la Găneşti, fie la spitalul de profil din Galaţi. Atât terenul agricol, cât şi clădirile în care funcţiona spitalul şi-au pierdut rostul, până când i-au fost retrocedate cu acte prinţului Mihai Ghica, la acea vreme manager la Bergenbier. Gabriel Aoşan ne-a spus că soţia sa a fost colegă de şcoală cu prinţul şi ulterior, amândoi au fost naşi de botez în familia descendentului domnitorului Moldovei Grigore Ghica Voda al V-lea. Şi cum Mihai Ghica nu avea vreme să se ocupe de moşia proaspăt redobândită de la Vârlezi, a vândut-o familiei Aoşan.
„Am cumpărat tot ce este aici cu 200.000 de euro. Nu e un preţ deloc mare, dacă ne gândim că tot cam atât costă un apartament cu două camere în zona Vitan, din Bucureşti. Am început să curăţăm pământul din jur şi să scoatem copacii bătrâni din fosta livadă. Şi facem asta de ceva vreme, din cauză că terenul nu mai fusese îngrijit demult. Am făcut ceva reparaţii şi la clădiri, dar încă nu le-am finalizat”, a precizat Gabriel Aoşan.
Soţii au dezvoltat, în Banat, proiectul Melidava, care are ca obiect de activitate comercializarea de plante medicinale culese din flora spontană şi produse apicole. În acest moment, proiectul Melidava se bazează pe o experienţă de circa 20 de ani de lucru în recoltarea plantelor medicinale şi apicultură şi este o societate comercială. Brandul s-ar putea îmbogăţi, în curând, şi cu un ONG, prin intermediul căruia să fie susţinute şi proiectele familiei Aoşan de la Vârlezi.
Gabriel Aoşan este inginer mecanic agricol, născut în Baia Mare. A lucrat şi în administraţia publică, la Timişoara, dar până la urmă s-a dedicat unei laturi aparte din domeniul pe care l-a iubit dintotdeauna: agricultura. Cristina Aoşan este medic. A absolvit Facultatea în Medicină în Bucureşti şi a lucrat ca medic de familie. A fost pasionată de la început de medicina alternativă pe care a ajuns să o practice cu succes. În prezent, este vice-preşedintele Societăţii Române de Apiterapie.
Modelul german
Germanii au dezvoltat cel mai mare parc apicol de până acum, care se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare. Familia Aoşan consideră că, având la dispoziţie cele 17 hectare de teren de la Vârlezi, poate dezvolta unul şi mai mare şi mai productiv. E nevoie, însă, de o investiţie consistentă de timp şi de bani. În curtea fostului spital de boli psihice s-a înfiinţat deja şi o şcoală de horticultură, iar odată ce terenul se va curăţa de pir, vor ajunge în sol şi seminţele sau răsadurile de plante medicinale.
„Am plantat aici răsaduri pentru a dezvolta plantaţii de evodia, de salcâm japonez, de stejar roşu, de nuc negru şi de alune. În acest moment am plantat şi suntem în primele etape. Am putea creşte aici mai multe plante medicinale, printre care gălbenele şi salvia. Totuşi, nu toate plantele şi produsele de care vom avea nevoie pentru tratament, în viitorul sanatoriu, se vor putea cultiva aici. Unele dintre ele provin din zona de munte, iar altele – cum e uleiul volatil de lavandă – nu se găsesc în ţara noastră decât contrafăcute. Aşa că ar trebui importate din Franţa”, explică Gabriel Aoşan.
Ce este un hospice
În România mai funcţionează trei spitale de medicină naturistă, cele mai multe fiind înfiinţate pe lângă mănăstiri. Până când se va deschide sanatoriul (sau hospice-ul) de la Vârlezi, bolnavii se pot trata la Breaza, în Voluntari şi la mănăstirea Petru Vodă din Caraş-Severin. „Într-un sanatoriu de medicină alternativă lucrurile se desfăşoară diferit faţă de un spital de medicină alopată. Aici, toate tratamentele sunt naturale şi obţinute din culturi fără pesticide. Noi ne-am gândit că vom putea trata aici cam 10 bolnavi simultan, dat fiind faptul că internarea poate dura, în medie, cam o lună. Nu vom avea tarife ca în străinătate, unde se plătesc şi o mie de euro pe zi. La noi, va fi, probabil, cam de zece ori mai ieftin. Nu construim acest proiect ca să ne îmbogăţim. E stilul nostru de viaţă pe care vrem să îl împărtăşim”, a declarat Gabriel Aoşan.
Medicina alternativă e grea, dar funcţionează
Medicul Cristina Aoşan spune că momentan nu tratează bolnavi din zonă. „O şedinţă de medicină alternativă cu un pacient poate dura chiar patru, cinci sau şase ore. Ideea este să identificăm suferinţele pacientului, dar şi cauzele care au dus la apariţia lor. În cazul în care n-am face-o, chiar dacă efectele neplăcute ale cauzei dispar o vreme, ele ar putea reapărea. Am avut şi zile în care consultam şi tratam de dimineaţă până noaptea târziu. Dar nu era un sistem foarte bun. Pe de o parte trebuia să mă concentrez la problemele pacientului din faţa mea, ştiind că alţi oameni au de aşteptat ore la rând ca să intre la consultaţie. Şi nu îmi place să lucrez în acest mod. În plus, medicul are nevoie şi de timp de studiu, de timp ca să scrie lucrări şi să participe la congrese unde să afle ce este nou în linia sa de lucru”, a declarat Cristina Aoşan.
„Există studii clinice care demonstrează că aceste tratamente funcţionează. Sunt mai puţine studii de laborator pentru că acestea ar costa foarte mult. Şi cum mare parte din medicină a devenit o industrie care o depăşeşte, ca volum de bani rulat, până şi pe cea a automobilelor, e normal să existe mai puţină publicitate pentru medicina alternativă”, este de părere Gabriel Aoşan.
Odată ce sanatoriul va începe să funcţioneze, însă, numărul medicilor ar putea creşte. Chiar în timpul documentării noastre, familia Aoşan avea un oaspete, medicul japonez Hirofumi Naito, unul dintre numele cunoscute în medicina alternativă internaţională. Cu cât mai mulţi medici buni şi vor uni forţele, la Vârlezi, cu atât mai mari vor fi şansele bolnavilor pe care familia Aoşan va încerca să îi ajute.
