* Potrivit celor mai recente date ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) centralizate la începutul săptămânii şi conform statisticilor pe ultimii şase ani ai Ministerului Agriculturii, 2013 a fost un an agricol bogatla mai toate culturile * "Bun a fost anul doar din punct de vedere al recoltelor. În ceea ce priveşte veniturile fermierilor, a fost un an foarte prost", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore
Anul agricol 2013 a fost unul dintre cei mai buni din ultimele două decenii, spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Că n-au ieşit rău deloc, la recoltat, admit şi fermierii gălăţeni. Totuşi, agricultorii noştri sunt ceva mai cumpătaţi în aprecieri, chiar şi atunci când vine vorba despre aceste recolte bogate. S-a strâns mult, dar hambarele şi silozurile n-au dat încă pe afară! În plus, marea durere a producătorului din agricultura gălăţeană n-a fost legată de cantitatea sau calitatea recoltei sale, ci de preţul la care a reuşit să o vândă sau la care urmează să-şi scoată pe piaţă produsele. Unii dintre manageri spun acum că, deşi anul trecut aveau producţii de două sau chiar de trei ori mai mici la hectar, au câştigat mai mulţi bani decât se aşteaptă să vadă în această toamnă.
Au mai stricat culturi şi inundaţiile de la mijlocul lunii trecute, mai ales în Lunca Brateşului de Nord. Per total însă, statistic, la nivel de judeţ, 2013 a fost un an mult mai bun pentru agricultură decât 2012, când seceta şi capriciile vremii au distrus mii şi mii de hectare de culturi agricole.
Ce să mai aştepte pentru anii care vin fermierul gălăţean care a investit mult în tehnologie agricolă şi căruia i-a mai şi dat Dumnezeu ploaie la timp? Poate o piaţă de desfacere care să funcţioneze corect şi care să-i permită să câştige pe măsura muncii şi a investiţiilor sale!
Anul păioaselor
Fermierii gălăţeni au intrat în vară cu 56.220 de hectare de grâu, cu 62 de hectare de secară şi cu 429 de hectare de triticale. Densitatea lanurilor a fost mai bună decât în 2012, la fel şi cantitatea recoltată. Producţia medie la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, a fost de 3.022 de kilograme, iar cantitatea totală recoltată, la nivel de judeţ, a ajuns la 186.937 de tone. Comparativ, anul trecut producţia la hectar era de două ori şi jumătate mai slabă (1.160 de kilograme la hectar), iar cantitatea totală recoltată a fost de doar 66.502 tone, de aproape trei ori mai mică. Media la hectar nivel de judeţ diferă faţă de cea naţională. Timişul, spre exemplu, a raportat o producţie medie dublă faţă de Galaţi.
Producţiile medii din ultimii şase ani la grâu, în ţară, sunt: 1.541 kg/ha (2007), 3.403 kg/ha (2008), 2.421 kg/ha (2009), 2.688 kg/ha (2010), 3.663 kg/ha (2011) şi 2.695 kg/ha (2012).
Potrivit secretarului de stat Daniel Botănoiu, din punct de vedere al cantităţii de grâu obţinute, 2013 e cel mai bun an din ultimii opt şi al doilea din ultimii 43. Preţul kilogramului de grâu a fost de circa 60 de bani kilogramul.
Porumbul: nu-i prea mult, dar e prea ieftin
Pe unde inundaţiile n-au făcut ravagii şi mai cu seamă pe unde fermierii au putut să ude în perioadele secetoase, s-a recoltat porumb din belşug. Suprafaţa pe care se semănase porumb, în toamnă şi primăvară, era de 115.040 de hectare, dar câteva mii de hectare n-au dat rod, fie din pricina lipsei de apă din vară, fie din cauza excesului acesteia, de la inundaţiile din septembrie. Faţă de anul trecut, la nivel de judeţ, producţia medie la hectar a fost de circa trei ori mai bună. Astfel, de unde se raporta doar vreo tonă la hectar în 2012, acum s-au strâns trei tone sau trei tone şi jumătate.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cel mai bun an pentru porumb a fost 2011, an în care producţia medie la hectar a ajuns la nivelul a 4.525 de kilograme. Cel mai slab an a fost 2007, când s-au recoltat, în medie, doar 1.526 de kilograme la hectar. În rest, producţiile medii pe ani au fost: 2008 - 3.215 kg/ha, 2009 - 3.409 kg/ha, 2010 - 4.304 kg/ha şi 2012 - 2.188 kg/ha, conform datelor MADR.
Fermierii care n-au încheiat contracte de livrare din primăvară, au vândut şi la 50 de bani sau chiar mai puţin.
Potrivit datelor DADR, la începutul săptămânii, la nivelul judeţului, se înregistra o producţie medie de 3.755 kg/ha la porumbul de consum şi de 3.376 kg/ha la porumbul de sămânţă.
Rapiţă s-a făcut, în acest an
Au avut curaj cultivatorii gălăţeni de plante tehnice care au semănat rapiţă pe o suprafaţă 7.657 de hectare pentru 2013, după ce anul trecut au ajuns la recoltat cu doar 561 de hectare la nivel de judeţ.
De unde în vara lui 2012 producţia medie la hectar, în Galaţi, era de 1.032 de kilograme la hectar, acum s-au recoltat, tot în medie, 1.471 de kilograme la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. La nivel naţional, cantităţile medii recoltate, în ultimii cinci ani, au fost: 991 de kg/ha (2007), 1.844kg/ha (2008), 1.357 kg/ha (2009), 1.755 kg/ha (2010), 1.822 kg/ha (2011) şi 1.622 kg/ha (2012). Au fost ani în care s-a cultivat mai multă rapiţă şi ani în care fermierii s-au orientat, din motive care au ţinut în principal de vreme, spre alte culturi cum ar fi floarea-soarelui.
Situaţia suprafeţelor cultivate cu rapiţă, în ţară, în ultimii cinci ani, arată astfel: 364.900 ha (2007), 365.000 ha (2008), 419.900 ha (2009), 537.300 ha (2010), 392.700 ha (2011) şi 97.100 ha (2012).
Vie cu rod mai bogat
Seceta de anul trecut a chinuit şi puţinele vii care i-au mai rămas judeţului. Cine investise în soiuri şi în tehnologie, obţinuse producţie şi în toamna lui 2012, dar oricum slabă faţă de 2013. Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Târgu-Bujor (SCDVV) culegea în toamna trecută 3,8 tone sau 4 tone la hectar, în funcţie de fermă, dar boabele aveau puţin zahăr. În acest an, s-au cules şi 5 tone.
În privat, la SC Vitimax SA, se mergea în 2012 pe producţii de şapte şi opt tone de struguri la hectar. În acest an, la strugurii de vin s-a ajuns, în viile private, la recolte de 11 tone la hectar în cazul strugurilor de vin şi la aproape 20 de tone, în cazul strugurilor de masă. În judeţ, avem o suprafaţă cultivată cu vie de 14.986 de hectare, dintre care 8.209 hectare cu vie nobilă, de vin, iar 6.777 de hectare cu vie care rodeşte struguri de masă.
Conform datelor DADR, la 1 octombrie aveam o producţie medie de 4.112 kg/ha la strugurii de masă şi una de 4.104 kg/ha la strugurii de vin.
La nivel naţional, suprafaţa cultivată cu vie a crescut în ultimii cinci ani cu circa 3.000 de hectare, prin intermediul programului de reconversie viticolă. O treime din această suprafaţă s-a plantat la Galaţi.
Preţul strugurilor de masă s-a situat în jurul valorii de 1,2 lei kilogramul.
Şi floarea s-a dat la preţ prea mic
Fermierii gălăţeni au semănat floare pe o suprafaţă de 52.900 de hectare, cu 7.350 mai multe decât în anul precedent, când se cultivaseră 45.550 de hectare, la nivel de judeţ, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.
Producţia medie, la hectar, se situa în timpul recoltatului, în acest an, la circa 2,5 tone la hectar. S-a strâns, deci, mult mai mult faţă de anul trecut, când producţia medie raportată de DADR Galaţi era de 861 de kilograme la hectar. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în ultimii cinici ani, producţiile medii, la nivel naţional, au evoluat astfel: 654 kg/ha (2007), 1.437 kg/ha (2008), 1.433 kg/ha (2009), 1.597 kg/ha (2010), 1.798 kg/ha (2011) şi 1.313 kg/ha (2012).
Preţului kilogramului de floarea soarelui, în acest an, s-a situat la circa 1,1 lei, deşi intermediarii au cumpărat floare de pe piaţă şi cu 90 de bani, în funcţie de calitate şi de cât de strâmtorat era cultivatorul.
DADR ne-a informat că, producţia medie realizată în judeţ, la data de 1 octombrie, era de 1.855 de kg/ha, iar la floarea de sămânţă ajunsese la 500 de kg/ha.
Mărul gălăţean a crescut frumos
Livezile gălăţenilor nu se întind pe suprafeţe mari. La nivel de judeţ, am intrat în 2013 cu doar 835 hectare de livadă pe rod. Unele dintre cele mai întinse sunt cele de la Viile, ale ing. Bogdan Lefter şi de la Lieşti, ale ing. Dragostina Brăilescu. În dezvoltare e şi ferma pomicolă a familiei Băla, de la Rediu. „Vorbind strict despre livada mea de meri, vă pot spune că în cursul anului trecut am obţinut o producţie de circa 40 de tone la hectar. Comparativ, în acest an, mă aştept să recoltez circa 50 de tone la hectar. Nu ştim încă la cât va merge piaţa pentru că aici lucrurile depind de mai mulţi factori. Totuşi, dacă e cantitatea mai mare, chiar şi în cazul în care preţul va fi mai mic mă aştept să vindem convenabil”, ne-a declarat inginera Dragostina Brăilescu.
La nivel naţional, suprafeţe ocupate de livezile de măr au scăzut continuu în ultimii şase ani.
Situaţia este următoarea: 61.300 ha (2007), 57,900 ha (2008), 56,400 hectare (2009), 56.000 ha (2010) şi tot 56.000 în 2011 şi 2012. Din 2014 trebuie să debuteze activ programul de reconversie viticolă, prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale speră să obţină rezultate măcar la fel de bune ca în cazul viei.
Cum le-a fost fermierilor, de la începutul anului?
Părerile fermierilor gălăţeni în legătură cu anul agricol 2013 sunt împărţite, la acest moment. Cei mai mulţi susţin că producţiile au fost bune – şi numai pe alocuri foarte bune – dar că preţul pe care-l obţin nu le răsplăteşte nici munca şi nici nu-i încurajează să investească în agricultură cu încredere, în anii care vin.
„Per total, eu n-aş putea să spun că acest an agricol a fost unul bun. Din punct de vedere al recoltelor, într-adevăr, cifrele sunt destul de bune, dar dacă ne gândim la ceea ce a însemnatul venitul fermierului în 2013, pot spune că a fost un an foarte prost. Şi asta din cauza preţurilor, care pe alocuri au scăzut cu sută la sută, dacă nu chiar cu mai mult”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.
„Din punctul meu de vedere, anul este unul bun. Producţia este mai mare ca anul trecut, aşa că preţul poate fi şi un pic mai mic. Mă gândesc şi la cultivatorii de cereale aici. Chiar dacă anul trecut au vândut la 1,2 lei kilogramul de grâu, iar în acest an preţul este la jumătate, cantitatea recoltată este oricum mai mare, aşa că nici câştigurile nu lipsesc cu desăvârşire. Nimeni nu trebuie să se plângă”, este de părere ing. Dragostina Brăilescu
„Din punct de vedere al recoltei, anul este incontestabil mai bun decât 2012. N-a mai fost secetă, producţia totală de struguri este mai bună, la fel şi calitatea strugurilor. Vinul va fi mai bun. În ceea ce priveşte, însă, preţul la care se vând strugurii, din ceea ce văd pe piaţă, este prea mic”, ne-a declarat în plină campanie de recoltat şefa Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, ing.Cristina Simion.
