Producţia de vin va creşte, la nivel naţional, cu peste 65 la sută în anul care vine, potrivit estimărilor făcute de organizaţiile viticultorilor * Galaţiul, aflat pe locul trei pe ţară la reconversia viilor, mizează pe producţii bogate * Importante vor fi însă şi tehnologiile de prelucrare şi îmbuteliere în vederea comercializării
Fermierii europeni apreciază că producţia de vin a ţării noastre va creşte exploziv, respectiv cu circa 65 la sută, în anul 2013-2014 şi că, nu peste mult timp, ne vom putea compara cu state ca Portugalia, în ceea ce priveşte cantităţile produse. Şi cum Galaţiul este acum pe locul trei în ţară la reconversie viticolă - cu 918 hectare de vie tânără plantată şi nu mai puţin de 13.336.270 de euro absorbiţi - ne aşteptăm ca şi vinificaţia judeţului să se dezvolte considerabil. Poate nu chiar în anul care vine, dar măcar peste un an sau doi, când butucii tineri vor intra pe rod.
Estimările legate de creşterea producţiei aparţin Copa-Copega, organizaţia fermierilor europeni şi a cooperativelor agricole europene. Acelaşi organism internaţional informează că producţia de vin a României, în anul 2013-2014, ar trebui să se ridice la 5,9 milioane de hectolitri. Comparativ, în ultimii doi ani, la nivel naţional, s-au produs 3,6 milioane de hectolitri, respectiv, 4,2 milioane de hectolitri.
La acest moment, avem în judeţ 8.209 hectare cultivate cu vie nobilă.
Vinificatorii gălăţeni şi capacităţile lor
Cele mai mari cantităţi, dintre cei şapte vinificatori gălăţeni le poate produce SC Vinton SRL, care raportează către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi o capacitate de producţie de 400 de vagoane. Vine apoi Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Târgu Bujor, care, potrivit directorului ing. Cristina Simion, are o capacitate de producţie de 300 de vagoane. Şi tot o capacitate de 300 de vagoane raportează SC Romvintec de la Buciumeni. În acelaşi timp, SC Prowine de la Cudalbi poate produce 250 de vagoane de vin, SC Petrol Plus Oancea SRL se bazează pe o capacitate de 200 de vagoane, SC Apcovin Nicoreşti, pe 150 de vagoane, iar Salvosid, tot de la Nicoreşti, raportează capacitatea de 100 de vagoane. SC Witt-Est, tot de la Nicoreşti, poate vinifica 70 de vagoane, iar SC Diplomatic TV Oil de la Buciumeni raportează 50 de vagoane. Cifrele indică doar capacitatea de producţie. Într-un an cu recoltă slabă, însă, fiecare vinifică atât cât are. Au vinificat după 1990, dar şi-au încetat activitatea de profil, următoarele unităţi: SC Agrimat Matca, SC Vinalcool Pechea, SC Vinalcool Tecuci şi Vitivinicola Băleni SRL.
Doar doi producători îmbuteliază
Marea problemă, în acest moment, o reprezintă lipsa liniilor de îmbuteliere a vinului produs, care împiedică dezvoltarea unui comerţ mai profitabil pentru producător. Spre exemplu, Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Târgu Bujor s-ar bucura de o situaţie financiară mult mai bună dacă ar putea îmbutelia merlotul ecologic şi l-ar putea vinde la preţ bun. Îmbuteliere pentru vânzare se face, în acest moment, doar la SC Vinton SRL şi la SC Witt-Est SRL, la Nicoreşti.
Românii, printre primii la vin, în Europa
Primii în Uniunea Europeană la producţia de vin sunt italienii, cu un volum anual de 46 milioane de hectolitri, urmaţi de spanioli, cu 45 de milioane de hectolitri, şi de francezi, cu 44 de milioane de hectolitri. Pe locul patru se află Germania, cu 9,1 milioane de hectolitri, iar pe locul 5, Portugalia, cu 6,7 milioane de hectolitri. Dacă producţia României ar creşte, într-adevăr, cu 65 la sută, aşa cum preconizează europenii, am putea spera să ne apropiem în viitorul apropiat, de cifrele de producţiei ale Portugaliei.
