* Multe dintre comunele gălăţene nu au nici sistem de alimentare cu apă potabilă, nici canalizare * Pentru bugetele locale ale comunelor din nordul judeţului, transportul deşeurilor până la gropile de gunoi de la Tecuci şi Galaţi costă împovărător de mult * Populaţia din zona rurală mai are de aşteptat mult şi bine până să aibă condiţii decente de trai
Pentru că e cetăţean european de mai bine de şapte ani deja, ţăranul gălăţean are tot dreptul să-şi dorească utilităţi de bază, în satul său. Nu vorbim aici, neapărat, despre asfalt pe fiecare ulicioară, ci despre facilităţile fără de care nimeni n-ar trebui să mai fie obligat să trăiască în mileniul trei. Mai exact, ne referim la reţea apă curentă la care să se poată racorda, la reţea de canalizare şi la colectarea gunoiul menajer la intervale regulate. Evident, oamenii foarte, foarte săraci nu şi-ar permite în veci să plătească utilităţile, dar cei mai mulţi dintre gălăţenii din mediul rural ar avea de unde şi chiar ar vrea să dea un ban ca să trăiască mai bine. Din păcate, însă, există comune gălăţene unde nici măcar reţeaua de apă potabilă n-a fost definitivată, ca să nu mai vorbim despre canalizare sau asfaltarea drumurilor! Gunoiul se ridică, în general, la timp în aproape toate localităţile, dar unora dintre primării le vine tare greu să menţină această activitate. Într-un an mai prost, la o adică, disfuncţionalităţi ar mai putea apărea şi n-ar fi exclus ca gunoiul să le potopească oamenilor uliţele!
Unde nu avem apă curentă
Opt sunt comunele în care nu s-a creat sau nu s-a pus în funcţiune, până la acest moment, reţea de alimentare cu apă curentă. Din datele Instituţiei Prefectului Galaţi, acestea sunt: Cuza Vodă, Drăguşeni, Drăgăneşti, Matca, Negrileşti, Priponeşti, Smulţi şi Tudor Vladimirescu. Extrem de prost la acest capitol stau şi alte comune, unde mai puţin de un sfert din populaţie are acces la reţeaua de apă potabilă. Este vorba despre localităţi ca Bălăbăneşti (22 la sută acoperire), Corod (30 la sută acoperire), Cudalbi (24 la sută acoperire), Gohor (30 la sută acoperire), Iveşti (18 la sută acoperire), Lieşti (10 la sută acoperire, în curs de extindere), Slobozia Conachi (30 la sută acoperire, în curs de extindere). Evident, mulţi dintre primari se străduiesc să găsească soluţii, dar, de cele mai multe ori, problemele îşi găsesc rezolvarea în timp îndelungat.
„Avem în curs o investiţie pentru sistemele de apă şi canalizare, alături de Slobozia Conachi şi Pechea, cu ajutorul Consiliului Judeţului. Evident, oamenii ar fi tare dornici să se racordeze, din cauză că pânza freatică este de suprafaţă, iar apa nu este tocmai potabilă. Potrivit licitaţiei, lucrările ar trebui să fie gata în 2016” ne-a declarat primarul comunei Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu.
Acoperire a reţelei de apă potabilă au, în proporţie de sută la sută, Fârţăneşti, Independenţa, Movileni, Munteni, Poiana, Schela, Şendreni, Ţepu şi Tuluceşti.
Canalizarea, ia-o de unde nu-i
Nu mai puţin de 40 de localităţi duc lipsa unui sistem de canalizare, în acest moment. Tot potrivit statisticilor Instituţiei Prefectului, este vorba despre comunele: Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Barcea, Bereşti Meria, Brăhăşeşti, Braniştea. Buciumeni, Cavadineşti, Corod, Cosmeşti, Cuca, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Drăguşeni, Folteşti, Fundeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Măstăcani, Matca, Movileni, Munteni, Nămoloasa, Negrileşti, Oancea, Piscu, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Rediu, Şendreni, Slobozia Conachi, Smulţi, Suceveni, Suhurlui, Ţepu, Tudor Vladimirescu şi Umbrăreşti.
„În prezent, vrem să tragem apă. Evident că şi canalizarea este utilă şi necesară, dar această chestiune rămâne una de perspectivă. Cel mai important este, acum, să le asigurăm oamenilor apă potabilă curentă, mai ales în condiţiile în care cea din puţuri, de suprafaţă, nu este tocmai bună de băut” ne-a declarat primarul comunei Jorăşti, Cătălin Palade.
„Noi am avut proiect de canalizare, dar de la momentul depunerii lui, pe Măsura 322, şi până la aprobare, s-au schimbat regulile jocului. Nu ne aprobau canalizarea decât dacă aveam şi sursă de apă. Or, noi avem la Drăguşeni reţeaua pregătită în proporţie de 95 la sută, însă nu s-a forat încă puţul. Abia după ce depăşim această etapă putem cere din nou să intrăm în finanţare cu sistemul de canalizare”, ne-a declarat primarul comunei Drăguşeni, Iancu Muntianu.
Gunoiul, tot o povară
„La acest moment, asigurăm salubrizarea folosind maşina proprie, cumpărată de primărie în acest sens, şi sistemul de pubele care le-au fost distribuite oamenilor. Trebuie să recunoaştem faptul că ne descurcăm destul de greu. Taxele de mediu sunt mari şi avem probleme financiare, dar până la acest moment nu au rămas deşeurile necolectate şi netransportate la groapa de gunoi de la Tecuci”, ne-a declarat primarul comunei Bălăşeşti, Paul Cezar Maftei.
Fondurile europene sunt cheia, spun primarii
Sunt şi primari care dau pe la birou doar ca să mai semneze nişte acte, dar şi din cei care stăpânesc sistemul şi îşi pregătesc strategiile de investiţii din timp. Edilii sunt de acord asupra unui lucru: accesarea fondurilor europene, pe primărie sau pe asociaţii de dezvoltare, este cheia creşterii nivelului de trai prin implementarea utilităţilor.
«Avem, într-adevăr, procente scăzute de accesibilitate şi la apă şi la canalizare, în acest moment. Totuşi, prin programul operaţional sectorial de dezvoltare pe care l-am accesat, prin asociaţia de dezvoltare intercomunală din care facem parte, până la finele acestui an vom finaliza 95 la sută din reţeaua de apă şi 90 la sută din cea de canalizare. Trebuie să avem totul terminat pe Aglomerarea Lieşti (din comuna noastră şi până la Drăgăneşti), inclusiv staţia de epurare. Ulterior, pe un al doilea pilon al POS Mediu accesat de noi, vom mai face încă 6,8 kilometri de canalizare şi vom extinde şi reţeaua de apă, ajungând până la o acoperire de sută la sută. Am mare încredere că acest proiect îi va atrage pe Lieşteni. Este adevărat că se scumpeşte apa. Dacă n-am fi scumpit-o, Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu ne-ar fi dat cele 15 milioane cu care acoperim co-finanţarea proiectului. Dar să ţinem cont de faptul că apa nu va depăşi 5 lei metru cub, adică mia de litri. Mi se pare că este avantajos să ai apă curentă, la acest preţ”, ne-a declarat primarul comunei Lieşti, Iulian Boţ.
„Am finanţat reţeaua de apă curentă prin SAPARD şi încă un tip de proiect european. Avem proiect făcut şi pentru canalizare, aşa că aşteptăm să se dea startul noului calendar de finanţare pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, ca să putem depune şi noi proiectul. Cel mai probabil o vom face în anul 2015. Aceasta este calea. Nici dacă aş fi eu în Guvern n-aş fi de acord să finanţez, de la bugetul de stat, investiţii atât de consistente. Cel mai bine este să atragem banii europeni, iar noi, românii, să asigurăm eventual partea de cofinanţare sau cheltuielile neeligibile”, ne-a declarat primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute.
Nici oraşele nu stau prea bine
Singurul oraş care, statistic, stă bine în ceea ce priveşte reţelele de apă potabilă şi canalizare este Galaţiul. Aici, potrivit datelor Instituţiei Prefectului, au acces la reţeaua de apă 90 la sută dintre gospodării, în vreme ce la sistemul de canalizare au acces 92 la sută dintre gospodării. Nu-i perfect, dar parcă merge. Instituţia Prefectului raportează, însă, că la Tecuci doar 40 la sută dintre gospodării au acces la reţeaua de apă şi doar 42 la sută, la cea de canalizare. În oraşul Bereşti, jumătate dintre gospodării se pot racorda la reţeaua de apă potabilă şi doar 35 la sută la cea de canalizare, în vreme ce la Târgu-Bujor 65 la sută dintre gospodării au acces la apă şi 38 la sută la reţeaua de canalizare.
