* SC Agrogal SA ne-a prezentat actele în baza cărora consideră că este proprietarul infrastructurii de irigaţii din bazinul Brateşului de Sud * Fermierii au soluţii ca să-şi ude culturile, dar niciuna nu e la fel de facilă ca utilizarea sistemului de irigat construit de comunişti * Un bun de interes public, precum ţeava de irigat, ar fi trebuit, totuşi, să rămână de interes public pe toată durata existenţei sale
Pe zi ce trece, problemele legate de sistemul gălăţean de irigaţii se complică tot mai mult. Judecând după o logică de bun simţ, întreaga infrastructură de irigat, construită de regimul comunist din bani publici, ar trebui să rămână tot de interes public, indiferent dacă ea este deţinută de stat, de o Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii sau, pur şi simplu, de o firmă privată. Lucrurile nu stau, însă, deloc aşa, iar dreptatea, din punct de vedere legal, pare să fie de partea privaţilor cărora statul le-a vândut, în urmă cu un deceniu, inclusiv ţeava îngropată şi pentru care acum aceştia percep chirie pe utilizarea sistemului de irigat.
Scandalul din baltă
La începutul acestei luni, pe data de 4 septembrie, mai mulţi fermieri din Bădălan ne-au sesizat că SC Agrogal SA, una dintre cele mai mari societăţi agricole din judeţ, cu succese reale în câmp, le cere bani ca să le permită să folosească sistemul de irigaţii din zonă. La câteva zile distanţă, am aflat chiar că se tăiase o ţeavă care lăsa şase aripi (A7-A12) din zona deservită de SPP 4 fără apă. Astfel, unii dintre fermieri de aici trebuiau să-şi caute deja alternativă ca să ude, sporindu-şi consistent cheltuielile cu irigatul. Ori chirie, ori tras apă din canale cu motopompele… Oricum ar fi, era mai scump.
Deşi n-au mai vrut să dea detalii presei, parte dintre fermierii care se judecă deja cu SC Agrogal SA păreau hotărâţi să meargă în continuare pe calea justiţiei, ca să-şi afle dreptatea. Ce alte soluţii mai au? Să găsească alternativă pentru irigat sau să se înţeleagă cu SC Agrogal SA într-o formă sau alta. Patru ferme importante din Bădălan au încheiat deja contracte de închiriere cu SC Agrogal SA pentru a putea iriga folosind sistemul construit în comunism. Surse din rândul fermierilor ne-au dezvăluit că suma pe care ar avea-o de plată ar fi de 100 de lei pe an per hectar.
Cine deţine Agrogal SA şi cât produce firma
Potrivit Registrului Electronic al Comerţului, acţionarul majoritar al SC Agrogal SA este Giovani Glandi, cetăţean italian care deţine 4.231.934 de acţiuni. SIF II Moldova are 302.649 de acţiuni, în vreme ce alţi şase acţionari au între 49 şi 100 de acţiuni fiecare. Societatea are unele dintre cele mai vaste exploataţii agricole din judeţul nostru şi din Brăila. Numai în zona în care a izbucnit scandalul, societatea are în concesiune pe 50 de ani, de la Administraţia Domeniilor Statului, o suprafaţă de circa 5.000 de hectare. În cursul anului trecut, cifra de afaceri a SC Agrogal SA a ajuns la 35.306.181 de lei, profitul a fost de 202.429 lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 106. Dovadă că treabă se face, în câmp, mult mai serios ca în alte ferme, stă faptul că numărul mediu de angajaţi din ultimii cinci ani n-a scăzut niciodată sub 85.
Cum e folosit sistemul de irigaţii
Potrivit discuţiei pe care am avut-o cu directorul ANIF, ing. Petru Bărceanu, SC Agrogal SA are în proprietate infrastructura de irigaţii pentru 9.000 de hectare, în partea de sud a bazinului Brateşului. Sunt mai multe ferme în zonă, cu suprafeţe de zeci sau sute de hectare, care depind în mare măsură de utilizarea acestui sistem. Suma pe care fermierii spun că ar avea-o de plătit către SC Agrogal SA pare derizorie, la prima vedere, dar o fermă de 700 de hectare ar trebui să plătească 70.000 de lei anual, costul înfiinţării a aproape 30 de hectare cu grâu. N-o fi o cheltuială care să ducă la faliment un sistem agricol integrat, dar nici de ici, de colo nu e să scoţi din buzunar atâta bănet.
Ce au cumpărat acţionarii Agrogal şi cu cât
Din copia dosarului de vânzare-cumpărare nr.11 din 9.06.2004 pe care avocata SC Agrogal SA, Georgeta Iordache, ni l-a pus la dispoziţie, reiese faptul că la cumpărarea IAS-ului transformat, prin lege, în societate comercială, de către omul de afaceri italian Giovani Glandi, s-au plătit peste 14.397.866 lei către statul român. O sumă consistentă, mai ales la vremea aceea. Ce a cumpărat acţionarul majoritar al societăţii cu această sumă colosală? În primul rând, active. Potrivit Dosarului de prezentare al Agenţiilor Domeniului Statului a fostului IAS, pe care SC Agrogal SA ni l-a pus la dispoziţie, lista activelor conţine 1.235 de elemente, printre care grajduri, amenajările fermelor, atelierele, secţiile de mecanizate şi aşa mai departe. Tot în această categorie este inclusă şi toată infrastructura de irigat. Vorbim aici şi despre aripi de ploaie, dar şi despre ţeava îngropată. Per total, cu tot cu aripi şi conductă, 205.581.000 de metri de reţea îngropată!
De unde a pornit disputa
Până nu demult, SC Agrogal SA făcea parte din parte din OUAI Grindu-Prut. Ulterior s-a retras, aşa că acum Finanţele îi pot percepe "taxa de stâlp" pe întreaga instalaţie de irigat. Neoficial, neînţelegerile dintre unii dintre membrii OUAI Gridu-Prut şi SC Agrogal SA ar fi început de la modernizarea unei staţii, pe care fiecare parte implicată în conflict ar fi vrut să şi-o asume. Cum nu s-ar fi ajuns la niciun acord, SC Agrogal SA ar fi făcut cerere de ieşire din OUAI.
De ce s-a vândut şi ţeava îngropată?
În rândul fermierilor cu care am vorbit se mai pomenea despre un aspect al problemei. Caietul de sarcini pentru privatizare s-a făcut la Bucureşti, dar parte dintre fundamentări s-au redactat în Galaţi şi la acele documente ar fi lucrat inclusiv fermieri care aveau la acea vreme exploataţii agricole în Bădălan. Dacă mai există încă oameni care au ştiut că pe baza documentelor redactate la Galaţi se vinde sistemul de irigaţii public (pe care omul de afaceri italian nu avea de ce să nu-l cumpere, dacă făcea parte din oferta statului) şi dacă sunt oameni care au fost de acord cu asta deşi aveau de ales, atunci aceia ar trebui, poate, să se aşeze la masă cu fermierii afectaţi de problema statutului juridic al sistemului de irigaţii din Bădălan şi să le explice oamenilor de ce sistemul nu le este favorabil.
Citeşte şi: SCANDAL pe sistemul de IRIGAŢII din Bădălan. Fermierii, în pericol SĂ PIARDĂ MILIOANE DE EURO
