* Meteorologii confirmă că judeţul nostru este greu încercat de seceta pedologică
Peste 2.000 înştiinţări au ajuns la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare (DADR) Galaţi, de la fermierii care au suferit pierderi însemnate din cauza secetei şi, pe alocuri, a căderilor de grindină. Miile se sesizări s-au făcut prin intermediul a 37 de primării, din totalul de 65 din judeţ.
E prăpăd pe câmpuri, cât vezi cu ochii
La nivelul Galaţiului avem, potrivit DADR, o suprafaţă agricolă de 351.035 de hectare. Seceta a făcut deja ravagii, potrivit înştiinţărilor fermierilor, pe cel puţin 110.000 de hectare, deci pe circa o treime din totalul suprafeţei cultivate sau întreţinute ca păşune. Dar cum acestea sunt doar datele din jumătate de judeţ, suprafaţa afectată ar putea ajunge chiar la două treimi din totalul celei cultivate în tot Galaţiul.
DADR informează că, în toamnă, în judeţ s-au înfiinţat culturi de cereale pe 65.024 ha, din care: grâu pe 58.215 de hectare, orz pe 5.900 de hectare, orzoaică de toamnă pe 267 de hecare şi triticale pe 642 de hectare. S-a semănat şi în primăvară pe vreo 180.000 de hectare, spun specialiştii, dar seceta a afectat serios plantele, încă din faza de răsărire.
Cât despre cereale, cele din care se face pâinea noastră cea de toate zilele... "sunt în stare critică, deoarece se ştie că cerinţele acestora faţă de umiditate sunt maxime în fenofazele de înspicat, fecundare, formarea boabelor, fenofaze care au fost parcurse de plante în această perioadă marcată de seceta pedologică extremă", informează DADR.
Aceiaşi specialişti estimează că grâul şi orzul sunt acum afectate în proporţie de 70 la sută, orzoaica în proporţie de 75 la sută, rapiţa şi legumele în câmp în proporţie de 80 la sută, plantele de nutreţ în proporţie de 60 la sută, iar porumbul în proporţie de 80 la sută. Iar acestea sunt doar date parţiale! În prezent, specialiştii DADR merg în judeţ pentru e evalua pagubele. Marţi, 23 iunie, spre exemplu, se făceau verificări pe raza comunei Frumuşiţa.
Pierderi după pierderi
A plouat zilele trecute, dar cantităţile de apă căzute n-au schimbat, din nefericire, nimic. "Ne descurcăm încă, dar cu greu. Irigăm, cu costuri sunt foarte mari. Dăm cam 500-600 de lei pe udare, la hectar. În zona noastră e încă bine, dar numai şi numai pentru că investim în irigaţii. Dacă n-am fi dat aceşti bani, am fi avut cu siguranţă o producţie mai mică şi mai proastă ca anul trecut", ne-a declarat Jan Florescu, unul dintre managerii agricoli importanţi din judeţ, cu o exploataţie de peste 400 de hectare.
Deşi fermierii îşi puneau speranţe mari în culturile acestui an, 2015 se dovedeşte a fi dezamăgitor. Cine nu poate iriga riscă să se aleagă, în vară şi toamnă, cu producţii care vor ajunge, poate, la jumătatea recoltelor de anul trecut.
Au suferit cumplit, spre exemplu, cultivatorii de rapiţă care, după un 2014 bun, pregăteau lanuri întinse pe vreo 14.000 de hectare. După seceta din toamnă, au fost nevoiţi să îşi întoarcă lanurile, rămânând în primăvară cu mai puţin de 7.000 de hectare în cultură şi pierzând, astfel, peste 21 de milioane de lei. Mare parte din rapiţa pe care o scoseseră din iarnă se pârjoleşte acum pe câmp.
Ministerul Agriculturii cere bani pentru irigaţii
Lucrurile stau cu atât mai prost cu cât se pot iriga maxim 15.000 de hectare, în judeţ, în principal în Lunca Prutului şi Lunca Siretului şi nici aici udările nu sunt ieftine. Parte dintre fermieri dau norme de udare mai mici, ca să-şi poată permite să irige.
În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prin intermediul căruia vrea să obţină subvenţionare în proporţie de sută la sută a costului energiei electrice pe care fermierii o folosesc la irigat. Specialiştii în îmbunătăţiri funciare susţin că, la irigat, preţul energiei electrice reprezintă 85 la sută din cheltuiala totală. De succesul acestei legi pare să depindă acum, în mare parte, supravieţuirea multor afaceri agricole.
Foto arhivă "Viaţa liberă", Bogdan Codrescu
