* În medie, un medic de familie din oraş ar avea pe liste 3.450 de pacienţi * Ar fi nevoie, deci, şi de alţi medici cu această specializare * Din nefericire, declară directorul DJSP Galaţi, dr. Valentin Boldea (FOTO), viitorii absolvenţi de rezidenţiat în medicina de familie nu vor avea cabinete în care să profeseze * În majoritatea celor existente se lucrează deja în două schimburi * Deschiderea unui cabinet propriu ar fi o soluţie, dar una extrem de scumpă *
La Galaţi, ca şi în alte judeţe, s-a suplimentat numărul de locuri pentru absolvenţii de facultăţi de medicină care doresc să devină rezidenţi în medicina de familie.
În momentul de faţă, potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP), dr. Valentin Boldea, există deja la nivel de judeţ circa 100 de rezidenţi care urmează stagiile acestei specialităţi.
Ar mai fi disponibile, deci, alte 21 de locuri la Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi şi alte 10 locuri la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, unde absolvenţii de medicină care cei veniţi la repartiţie îşi vor putea duce la bun sfârşit stagiile, timp de trei ani.
De altfel, potrivit informaţiilor care ne-au fost oferite de prof. dr. Aurel Nechita într-un interviu acordat „Vieţii libere”, începând cu membrii promoţiilor din acest an, toţi absolvenţii de Medicină vor intra în rezidenţiatul de medicină de familie, în cazul în care nu vor fi admişi la o altă specialitate.
Un lucru bun, dar fiind faptul că, în momentul de faţă, există în ţară mii de absolvenţi ai facultăţilor de medicină care nu au drept de liberă practică.
Nici nu îl vor obţine până la finalizarea ciclului de rezidenţiat, care se poate întinde pe perioade cuprinse între 3 ani (medicina de familie) şi 9 ani (neurochirurgie).
În lipsa legii care a asigurat tranziţia la sistemul austriac de rezidenţiat, ne-am fi zbătut încă în aceeaşi situaţie: am fi avut în continuare mare nevoie de medici, dar nu am fi făcut absolut nimic pentru a-i ajuta pe respectivii absolvenţi să îşi continue studiile şi să se integreze în sistemul sanitar. Începând cu toamna acestui an, măcar absolvenţii vor avea o oportunitate în plus.
Pacienţi da, cabinete ba
Aparent, Galaţiul nu are nevoie de prea mulţi medici de familie, în acest moment. Totuşi, dacă aruncăm o privire pe listele cu pacienţi ale unor cabinete, suntem tentaţi să ne schimbăm părerea.
„În momentul de faţă, în judeţ mai avem doar trei localităţi fără medic de familie: Bălăbăneşti, Smulţi şi Priponeşti. Tot la nivel de judeţ, locurile sunt în proporţie de 97 la sută ocupate”, spune dr. Boldea, care admite, însă, faptul că un medic de familie ar trebui să aibă pe liste circa 2.000 de pacienţi pentru a se putea ocupa cu atenţie de fiecare dintre ei, mai ales în perioade dificile, în care adresabilitatea creşte.
Asta, în condiţiile în care în judeţ există şi medici care au pe liste circa 4.000 de pacienţi. Iar dacă împărţim numărul de gălăţeni din oraş – circa 345.000 - la cei 100 de medici de familie din mediul urban aflaţi în contact cu CJAS, aflăm că, în medie, unui medic gălăţean de familie îi revin 3.450 de pacienţi. Câţi dintre ei ajung să-l vadă la ochi pe medic, sau să-l primească în casă, e altă discuţie.
Carevasăzică, n-am putea spune că un medic proaspăt ieşit din rezidenţiat n-ar avea obiectul muncii la Galaţi, cu toate că nu i-ar fi uşor să îşi atragă minim 1.000 de pacienţi de pe listele altor colegi, mai experimentaţi.
Problema este că, în prezent, în multe dintre cabinetele medicilor de familie din oraş (exceptându-le, uneori, pe cele care sunt proprietate privată a medicului) se lucrează în regim de tură-contratură, deci n-ar mai fi loc pentru încă un coleg proaspăt sosit.
Iar soluţia deschiderii unui cabinet propriu de către medicul care a terminat rezidenţiatul e viabilă numai în cazul în care respectivul ar avea suficienţi bani.
Gândiţi-vă, doar, cât costa cumpărarea şi dotarea unui spaţiu de circa 50-60 de metri pătraţi, în care să se amenajeze o cameră de aşteptare pentru pacienţi, una de consultaţii şi o alta pentru tratamente. Iar ca să fie luaţi tineri pe lângă medicii cu pacienţi mulţi şi cabinete proprii, ar însemna să se împartă banii…
Concluzii
În mod evident, accesul tuturor absolvenţilor de medicină la rezidenţiat este un lucru bun, în opinia noastră. Totuşi, n-ar fi rău dacă s-ar scoate mai multe locuri la rezidenţiat şi pe specialităţi deficitare, cum sunt anestezia sau medicina de urgenţă – chiar dacă nici astfel de specialişti nu pot fi creaţi pe bandă rulantă.
Iar problema spaţiilor în care vor practica viitorii medici de familie rămâne una greu de rezolvat. Că doar nu o să se implice statul în rezolvarea unei astfel de probleme…
