Comuna peste care dau turcii

Comuna peste care dau turcii
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Oieritul şi agricultura, principalele ocupaţii * Primăvara vin turcii şi cumpără aproape toţi berbecii din comună * Oamenii aşteaptă să vină Porumboiu să le cumpere pământurile * Un proiect european de 2 milioane de euro *

Cu peste 30 de stâne şi aproximativ 15.000 de oi, comuna Fârţăneşti intră în categoria celor mai active localităţi din Galaţi din punctul de vedere al oieritului. Este principala ocupaţie a localnicilor, care suferă din cauza aceloraşi nevoi ca majoritatea locuitorilor satelor gălăţene. Dar se bucură şi de aceleaşi privilegii.

2000-3000 de berbeci pentru Turcia

„Principala activitate a celor aproximativ 5.600 de locuitori ai comunei este agricultura şi, bineînţeles, creşterea animalelor. La noi există această tradiţie a oieritului. Avem cam 30 de stâne, iar numărul total de oi ajunge undeva la 15.000”, ne spune viceprimarul comunei, Damian Iordan.

Spre deosebire de anii anteriori, când fiecare gospodărie avea câteva oi, acum sistemul a devenit ceva mai centralizat. Oile rămân de obicei la cioban, puţini mai sunt cei care preferă să le mai ţină în bătătura proprie. Din oierit se câştigă bine prin vânzarea brânzei, dar mai ales prin vânzarea berbecuţilor la turci.

„În fiecare primăvară vin turcii şi cumpără în jur de două-trei mii de berbecuţi. Acesta e principala sursă de venit, alături de vânzările din perioada Paştelui. În rest, se mai câştigă din brânză”, precizează Damian Iordan.

În ce priveşte lâna, se pare că aceasta nu mai are căutarea de altădată. Mulţi îi dau foc, alţii o folosesc drept culcuş pentru câini. Procesul de producţie e prea complicat şi nu poate face faţă alternativelor în epoca modernă, când lumea preferă obiectele finite în dauna produselor realizate în bătătură de la cap la coadă.

Oamenii îşi vând pământurile

Cei care au pământuri în Fârţăneşti sau Viile, cele două sate ale comunei au început să le vândă încă înainte de criză. Acum vânzările s-au cam oprit pentru că nu mai vrea nimeni să cumpere.

„Sunt oameni care nu mai pot lucra pământul şi atunci preferă să îl vândă, să scoată în jur de 1000 – 2500 de lei pe hectar. Acum toţi cei care vor să vândă aşteaptă să vină Porumboiu (Adrian Porumboiu, cel mai mare deţinător de pământuri în zona centrală a Moldovei, n.r.) să facă oferte. Am auzit că a ajuns deja pe la Băleni cu cumpăratul, oamenii aşteaptă să vină şi la noi ca să poată vinde”, spune vicele din Fârţăneşti, Damian Iordan.

Motivul pentru care cei mai mulţi vând pământurile e faptul că în sat au mai rămas doar bătrânii. Cei mai mulţi dintre tineri, la fel ca în multe sate româneşti, au plecat să muncească în străinătate.

„Avem în jur de 1.000 de tineri plecaţi în străinătate, prin Italia, Spania, Cipru. În general s-au dus cam în acelaşi loc pentru că nu pleacă nimeni decât dacă e unul care să ştie, să cunoască lumea acolo. Lucrează în special în agricultură, iar femeile fac menaj”.

„Unii s-au întors şi au început să îşi contruiască aici case, însă nu s-a întâmplat ca în alte localităţi, unde au răsărit vile peste noapte. Ce să le faci, aici chiar nu au unde să lucreze. Mai vin de sărbători pe acasă, aşa cum se întâmplă peste tot. De Crăciun şi de Paşti se umplu uliţele satului de maşini”, declară viceprimarul din Fârţăneşti.

Tinerii care nu au plecat în străinătate au plecat pe la oraş după ce s-au şcolit: „Au plecat la facultate şi au rămas acolo, ba pe la Galaţi, pe la Bucureşti”.

Puţini sunt cei care să lucreze la oraş dar să locuiască în Fârţăneşti. „Navetiştii s-au împuţinat. Avem două halte, însă de multe ori, când vine trenul, coboară unul şi urcă unul. Restul care mai fac naveta preferă microbuzele, pentru că circulă mai des”, precizează Damian Iordan.

Un proiect european de 2 milioane de euro

Chiar şi aşa, comuna Fârţăneşti încearcă să se dezvolte. Poate, cine ştie, în viitor, tinerii îşi vor îndrepta din nou privirea către locurile natale. Primăria are, în acest moment, în derulare un program european pe măsura 3.22.

„Este vorba despre un program integrat prin care vom realiza canalizarea în comună, vom face asfaltări, vom construi un centru de zi pentru copii şi vom achiziţiona costume populare. În acest moment suntem în perioada de licitaţie. Este o lucrare foarte mare, care se întinde pe o perioadă de doi ani. Valoarea proiectului este de 8.443.180 de lei, adică mai bine de 2 milioane de euro”, spune cu mândrie vicele Damian Iordan.

Aşadar, comuna Fârţăneşti va intra în şantier în următoarea perioadă. Aşteptăm ziua în care pe uliţele satului se va circula mai bine decât pe multe străzi din oraşul Galaţi.

646 de copii învaţă la 4 şcoli şi 2 grădiniţe

Populaţia şcolară a comunei Fârţăneşti este destul de consistentă. În cele patru şcoli primare şi, gimnaziale, două în Fârţăneşti şi două în Viile, precum şi în cele două grădiniţe, situate câte una în fiecare sat, învaţă un număr total de 646 de copii.

„Avem cadre didactice titulare, dar şi suplinitori. Unii sunt din localitate, dar avem şi profesori care fac naveta. Avem, în general, rezultate bune la şcoală, copiii noştri trec examenele, iar unii ajung şi la facultate”, spune viceprimarul Fârţăneştiului.

Cu forţe proprii, un parc în centrul comunei

Pentru a satisface nevoia oamenilor de distracţie, primăria a decis să înfiinţeze un parc în centrul comunei. Deocamdată nu arată spectaculos, are câteva leagăne, însă edilii locali spun că investiţia va continua.

„Am început acest parc, însă mai avem de lucru. Trebuie să punem gazon, să punem şi fântâna arteziană în funcţiune. Oamenii au fost foarte mulţumiţi de această investiţie, când i-am dat drumul stăteau la rând”, îşi aminteşte Damian Iordan.

Mai multe dosare la venitul minim garantat

Din cauza lipsei locurilor de muncă şi a crizei, în ultima vreme a crescut numărul dosarelor la venitul minim garantat. „Dacă înainte de criză apăreau unul-două dosare pe lună, acum avem şase-şapte dosare în lucru lunar. Oamenii au rămas fără serviciu, acum termină şomajul, nu au pământ, nu au nimic şi atunci apelează la acest venit minim garantat. Sperăm ca în perioada următoare să fie mai bine”, susţine vicele din Fârţăneşti.

Mai puţine găinării

Infracţionalitatea în comună s-a diminuat mult în ultima perioadă. Şi asta pentru că Primăria a decis să apeleze la paza plătită din bugetul local. Alături de poliţişti, nouă oameni (trei în Viile şi şase în Fârţăneşti) veghează la liniştea locuitorilor.

„Cu această pază s-a diminuat mult numărul furturilor, al găinăriilor. Plus că avem şi iluminat public. În rest, oamenii se mai încaieră câteodată, în special de la băutură, dar sunt conflicte care trec. Nu pot să spun că avem probleme mari din acest punct de vedere”, e de părere viceprimarul Damian Iordan.

Comentarii foto:

1 - Pe timp de iarnă, locuitorii merg la moară cu roadele de peste an

2 - Când e frig afară, Fârţăneştiul pare o comună pustie

3 - Pentru a-şi încălzi locuinţele oamenii se descurcă cum pot

4 - Clădirea primăriei pe timp de iarnă e ruptă parcă din poveşti

5 - Câte un om mai are curaj să iasă prin ger

6 - Viceprimarul comunei Fârţăneşti, Damian Iordan, un gospodar demn de luat drept exemplu

Citit 1673 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.