În fiecare an, pe 4 octombrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Animalelor, aşadar astăzi ar trebui măcar să ne gândim, cu drag, preţ de un minut, la necuvântătoarele de lângă noi – şi la miile de pisici şi câini vagabonzi de pe străzi şi la bietele animale de la Zoo, din Pădurea Gârboavele, care trăiesc în captivitate şi la câinele vecinului care latră ca nebunul în mijlocul nopţii, dar şi la câinii poliţişti, dresaţi să descopere drogurile ascunse, sau să salveze vieţile celor aflaţi în pericol.
Societatea civilă, prea timidă
Fără îndoială, orice gălăţean care este întrebat de animale se va declara nemulţumit de soarta câinilor fără stăpân din oraş. Unii sunt nemulţumiţi de gălăgia pe care o fac câinii, de pericolul pe care aceştia îl reprezintă, asta ca să nu mai vorbim de cei muşcaţi de câini.
Alţii sunt nemulţumiţi tocmai de atitudinea ostilă a celorlalţi concitadini care ar vrea să dispară câinii de pe străzi.
Noi vă prezentăm doar ce a făcut, în toţi aceşti ani, administraţia locală, pentru a rezolva problema câinilor vagabonzi, asta şi pentru că promisiunile de rezolvare a acestei probleme au ţinut capul de afiş al listei fiecărui candidat la primăria municipiului Galaţi din ultimii 20 de ani.
În primul mandat al primarului Dumitru Nicolae, prin 2003, s-a încercat rezolvarea problemei cu ajutorul voluntarilor de la faimoasa fundaţie Vier Pfoten.
Inimoşii voluntari au sterilizat mii de câini şi pisicuţe fără stăpân, iar gălăţenii păreau că au înţeles ideea şi aduceau, la sterilizat, la laboratorul mobil, animalele din jurul blocurilor.
În ciuda zecilor de mii de animale fără stăpân sterilizate (în 2003, dar şi în 2006-2007), Galaţiul nu a scăpat de patrupedele de pe străzi; gurile rele au spus că animalele, s-ar fi reprodus şi după operaţii, însă realitatea este că o astfel de acţiune, pentru a se transforma într-o reuşită, trebui continuată ani de zile.
Ceea ce nu s-a întâmplat după plecarea voluntarilor de la Vier Pfoten, în ciuda faptului că primăria are de ani de zile un medic veterinar angajat, două padocuri pentru animalele fără stăpân şi gestionează serviciul local de ecarisaj.
Pe site-ul oficial al Vier Pfoten veţi afla că acţiunile voluntarilor nu mai au nicio legătură cu oraşul de la Dunăre de cel puţin trei ani. Spre deosebire de municipii precum Sighişoara, Dej, Ploieşti, sau Caracal.
La fel, ONG-urile de protecţia animalelor din Galaţi nu au ştiut, în toţi aceşti ani, să găsească o cale de dialog şi o colaborare între ele şi cu primăria.
Sondaj, taxe şi … nimic!
La fel ca şi ONG-urile de profil, nici Primăria municipiului Galaţi nu se poate lăuda că a rezolvat în vreun fel problema câinilor fără stăpân. După o acţiune – mai degrabă ocazională, decât susţinută – de strângere a câinilor agresivi de pe străzi, în 2008, administraţia locală a comandat un sondaj de opinie privind soarta câinilor fără stăpân.
Rezultatele indicau că 95 la sută dintre gălăţeni cer strângerea „comunitarilor” de pe străzi, însă doar 32la sută cred că eutanasierea este o soluţie. Sondajul a cuprins 18 întrebări şi s-a adresat unui număr de 10.000 de gălăţeni.
Deranjaţi de faptul că sunt câini vagabonzi pe străzi s-au declarat 66,7 la sută din gălăţeni, iar 89 la sută din ei au spus că primăria ar trebui să treacă imediat la programul de sterilizare gratuită.
La întrebarea „ce ar trebui să se întâmple cu câinii prinşi pe străzi?”, 87 la sută s-au declarat pentru sterilizare, 85 la sută, pentru menţinerea animalelor în padocuri şi 65 la sută pentru eutanasierea celor bătrâni, bolnavi şi agresivi.
Cât priveşte eutanasierea câinilor care nu sunt adoptaţi din padocuri, doar 32la sută din gălăţenii întrebaţi au spus că „da”. După sondajul finalizat în octombrie 2008 nu s-a mai întâmplat nimic nou.
Până la începutul acestui an, când primarul Dumitru Nicolae a introdus o taxă, cea de ecarisaj - 2,5 lei/persoană/an, în cazul persoanelor fizice şi de 50 de lei/an, în cazul persoanelor juridice.
Potrivit deciziei municipalităţii, 70 la sută din încasările taxei de ecarisaj trebuie folosite pentru asigurarea funcţionării serviciului de ecarisaj, iar 30 la sută - pentru investiţii.
În luna martie a acestui an, primarul anunţa că pe primele două luni şi jumătate din acest an, la bugetul local s-au încasat 302.000 de lei, reprezentând taxa de ecarisaj plătită de gălăţeni.
Un calcul estimativ ar indica faptul că în prezent ar trebui să fie la bugetul local peste un milion de lei din taxa de ecarisaj. Însă nu s-a mai auzit nimic de aceşti bani…
Taxe contestate în instanţă, deci, inutile
Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, a explicat de ce nu se mai vorbeşte de încasările din taxa de ecarisaj: „Jumătate din cetăţenii care au achitat taxa au atacat în instanţă legalitatea ei, iar dacă instanţa va decide că taxa este ilegală, primăria va trebui să restituie banii celor care au plătit…”.
„Sondajul făcut a fost un sprijin, în sensul că am înţeles că oamenii vor să scape de câinii vagabonzi de pe străzi, în special de cei agresivi, dar nu doresc eutanasierea lor. În prezent, continuăm strângerea câinilor de pe străzi şi ducerea lor la padocuri…”.
„Jumătate din câinii aduşi la padocuri sunt scoşi apoi de iubitorii de animale, însă aceşti oameni nu îşi iau, din păcate şi responsabilitatea reală de a avea grijă de câini, adică le dau iar drumul pe stradă…”.
Înainte să apară contestaţiile în instanţă a taxei de ecarisaj, primarul avea nişte proiecte de cheltuire a acestor bani: „Vreau să înfiinţăm două cabinete veterinare, la care să angajăm medici veterinari, care să se ocupe numai de sterilizarea animalelor fără stăpân…”.
„Cu medicii veterinari privaţi nu putem lucra, pentru că dânşii ne condiţionează, în funcţie de timpul lor liber, dar şi de banii pe care i-ar putea încasa…Tot cu banii din taxa de ecarisaj aş vrea să extindem capacitatea celor două padocuri”.
Deşi Dumitru Nicolae nu crede că până la sfârşitul acestui an se vor face, „…până la sfârşitul mandatului meu se va realiza tot”, spune primarul. Asta nu înseamnă că noi, gălăţenii, nu putem face nimic – puţină toleranţă, atât ne trebuie ca să fim oameni cu animalele. Măcar de ziua lor.
Câţi câini sunt pe străzi?
Potrivit estimărilor făcute de autorităţi, în prezent, pe străzile municipiului ar trăi în jur de 7.000 de animale fără stăpân, în special câini vagabonzi. Totuşi, estimări neoficiale ale ONG-urile spun că în Galaţi ar trăi 50.000 de câini.
Fără o situaţie clară, adevărul rămâne necunoscut. Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al primăriei Galaţi, Nicoleta Manole, „…câinii sunt capturaţi şi duşi la cele două padocuri.
„Pentru toţi se aplică legea; ei pot fi revendicaţi de cetăţenii care îşi asumă responsabilitatea pentru ei, iar dacă, în şapte zile, câinii nu sunt adoptaţi, sunt eutanasiaţi”.
„Lunar, serviciul de ecarisaj de la Ecosal capturează în jur de 1.000 de câni de pe străzi”.
