Chimioterapie şi chin pentru viaţa copilei-soare

Chimioterapie şi chin pentru viaţa copilei-soare
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* O copilă trece prin chinurile iadului * Aflând anul trecut că are cancer, Simona, fetiţa-soare, a făcut chimioterapie şi a fost operată * Apoi, peste şase luni, cancerul a recidivat * În exact acelaşi loc, iar Simona face a doua tură de chimioterapie *

În urmă cu o săptămână, în cadrul materialului „Un copil în luptă cu moartea: Simona, 9 ani – când soarele are cancer” „Viaţa liberă” v-o prezenta pe superba micuţă din Cuza-Vodă, curajoasa nepoţică a profesoarei Elena Boiangiu.

Din nou la chimioterapie

Bunica povesteşte: „A aflat că are cancer anul trecut, dintr-o întâmplare: se juca cu un alt nepoţel al meu, pe covor, şi deodată a spus: Mami, mă doare inimioara!”.

„Nu o durea inimioara, era tumora, o tumoare imensă, amplasată în spatele coastelor, şi care apăsa pe inimă şi pe plămâni. A făcut chimioterapie şi a fost operată tot anul trecut”.

„Apoi, peste şase luni, cancerul a recidivat. În exact acelaşi loc. Iar Simona face a doua tură de chimioterapie. Acum este la a cincea şedinţă şi aproape că nu am mai recunoscut-o”.

„Când am văzut-o ultima oară, era cu căpuşorul gol, făr pic de păr, de gene sau sprâncene. Fotografia este de atunci, când am convins-o cu toţii să-şi dea jos baticuţul – poartă tot timpul baticuţ, aşa cum vedem la televizor la copiii chinuiţi, care au cancer – şi atunci a început să râdă”.

Ca să ŞTIM

Elena Boiangiu spune că nu şi-a dorit şi nu îşi doreşte bani. Că nu au cont pentru donaţii. Că de unde au avut, de unde nu avut, mama şi tatăl adoptiv al Simonei – „un om minunat, care o iubeşte enorm” – au reuşit să îşi ducă fetiţa la medici.

„Acum fondurile s-au cam terminat, dar eu am vrut să vorbesc în primul rând despre suferinţa acestui copil – să ştie oamenii că există pe lume şi suflete nevinovate care suferă, să ştie că mofturile scumpe, precum silicoanele, nu sunt singurele lucruri care contează”.

Pentru Simona

Gălăţenii şi-au dorit însă să ajute. Anonim, aşa cum este mai nobil, mai frumos, oamenii au venit şi au donat fiecare după puterile lui, la casieria „Vieţii libere”. Iar doamna Florica Nica, casiera ziarului, ne-a anunţat plângând de emoţie că „În plicul pentru Simona sunt 800 de lei şi 50 de euro”.

La rugămintea unei cititoare din Barcelona, care nu avea cum să doneze altfel, bunica Elena Boiangiu a deschis - la banca Raiffeisen - două conturi:

* unul în valută: RO 03RZBR0000060007671584 Cod Swift RZBRROBO;

* unul în lei: RO 63RZBR0000060012923636.

Pentru colegii din clasa a III-a B, care i-au scris că o iubesc, pentru gălăţenii minunaţi şi anonimi care i-au dăruit mai mult decât bani – i-au dăruit suflet şi ajutor în ceas de mare nevoie – bunica Simonei recunoaşte:

„Suntem copleşiţi, nu ne-am fi aşteptat niciodată la această reacţie. Cu bănuţii aceştia se pot acoperi două drumuri la Bucureşti. Vă mulţumim şi vă promitem că după operaţie, Simona va veni la ˝Viaţa liberă˝ să vă dăruiască dumneavoastră, tuturor cei care i-aţi fost alături, un zâmbet sănătos, de fetiţă victorioasă”.

Curaj pentru fetiţa-soare

Până la victorie, mititica-soare, bolnavă de Sarcom Ewing toracal stâng, continuă tratamentul citostatic. Părinţii visează să o ducă la o clinică cu preţuri „decente”, despre care au citit că există în Italia şi care se ocupă exact de asemenea cazuri.

Lipită de copilul său bolnav, o mămică din Cuza Vodă continuă să-şi ascundă suferinţa, de dragul unei copile în ochii căreia plutesc zâne, şi jocuri, şi copilărie. Gălăţeni, nici noi nu am face-o, dacă ne-ar plânge copilul de durere în braţe.

Citit 2401 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.