* Avem 218 unităţi farmaceutice şi puncte de lucru în judeţ, precizează forul * Dintre acestea, 130 sunt în oraşe: Galaţi (109), Tecuci (18), Târgu Bujor (2) şi Bereşti (1) * Doar trei comune nu au farmacie: Bereşti-Meria, Drăgăneşti şi Poiana * Farmacia sătească nu e un concept tocmai viabil, în condiţiile actuale *
În urmă cu doar câteva zile, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, declara că reţeaua de farmacii din ţară ar trebui să se extindă pentru a asigura populaţiei şanse sporite de a-şi procura medicamentele necesare.
Ne-am întrebat, în mod firesc, dacă există şi gălăţeni care să nu aibă acces imediat la medicamentele din farmacii şi dacă nu cumva ar trebui să se deschidă şi altele noi, prin oraşe, comune şi sate.
Conducerea filialei gălăţene a Colegilor Farmaciştilor susţine că în judeţul nostru reţeaua de farmacii este deja destul de bine dezvoltată şi că majoritatea zonelor sunt deservite.
„Principalele rute sunt deja acoperite şi sunt puţine comune unde să nu fie deschis măcar un punct de lucru al unei farmacii din oraş. Sigur că nu există o farmacie în fiecare sat, dar nicăieri în Europa nu veţi găsi aşa ceva”, a precizat preşedintele Colegiului Farmaciştilor, farm. Florina Bonifate (FOTO).
Mai exact, „avem 130 de farmacii în mediul urban. 109 dintre ele sunt în Galaţi, 18 în Tecuci, 2 la Târgu Bujor şi una la Bereşti. Există şi 88 de farmacii în mediul rural. Dintre acestea, 74 sunt puncte de lucru ale farmaciilor din oraşe, iar 14 sunt farmacii de sine stătătoare.
În proporţie de 90 la sută, farmaciile se află în relaţii contractuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) pentru că altfel supravieţuirea pe piaţă este una destul de dificilă”, a mai spus sursa citată.
Unde nu sunt farmacii
Conform datelor care ne-au fost oferite de Colegiul Farmaciştilor, putem vorbi despre trei comune care nu au farmacie sau punct de lucru: Bereşti Meria, Drăgăneşti şi Poiana. În schimb, comunele mai mari, cum ar fi Lieştiul, au chiar două farmacii.
Nu au farmacie în sat locuitorii din: Aldeşti, Balinteşti, Brăneşti, Brătuleşti, Bursucani, Băltăreţi, Călmăţui, Cârlomăneşti, Cărpăceşti, Căuieşti, Chiraftei, Ciorăşti, Ciureştii Noi, Cişmele, Ciureşti, Coasta Lupei, Comăneşti, Condrea, Corcioveni, Cositeni, Cosmeşti Vale, Costi, Crăieşti, Crângeni, Cruceanu, Dobrineşti, Fântâni, Frunzeasca, Frunzenii Vechi, Fundeanu, Gara Berheci, Gara Ghidigeni, Gârbovăţ, Gefu, Ghingeşti, Grozăveşti, Gura Gârbovăţului, Hanţeşti, Ijdileni, Huştiu, Ionăneşti, Priponeşti, Ireasca, Lozova, Lunca, Lungeşti, Lungoci, Lupele, Măcişeni, Mălureni, Mândreşti, Movilenii de Şendreni, Nămoloasa Sat, Nărţeşti, Negrea, Nicopole, Odaia Manolache, Onciu, Piscu Corbului, Pleşa, Plevna, Podoleni, Poşta, Prodăneşti, Pupezeni, Puricani, Roşcani, Salcia, Sârbi, Şaseni, Sat nou, Şerbeştii Vechi, Şiliştea, Şipote, Slivna, Slobozia Băneasa, Slobozia Corni, Slobozia Oancea, Stieţeşti, Stoicani, Tămăoani, Tălpău, Tătarca, Tecucelu Sec, Ţepu de Sus, Ţigăneşti, Toflea, Torceşti, Traian, Umbrăreşti Deal, Ungureni, Urleşti, Vădeni, Vameş, Viile, Vişina, Viezureşti, Zărneşti şi Zimbru.
Farmacia comunală onorează reţete compensate?
Contractul cu CJAS, care permite farmaciei să elibereze reţete compensate şi gratuite şi apoi să-şi recupereze banii în termen de 210 zile, se încheie pe fiecare punct de lucru în parte.
Astfel că o farmacie ar putea opta pentru menţinerea unui punct de lucru în contract cu CJAS într-o comună cu număr mare de asiguraţi care îşi procură medicamentele pe bază de reţete sau pentru un punct de lucru neaflat în contract cu CJAS într-o comună cu număr mic de asiguraţi.
Totul depinde de situaţia din teritoriu şi modul în care managerul îşi concepe strategia.
De ce nu avem o farmacie în fiecare sat?
Evident, într-o lume mai bună, gălăţenii din fiecare comună şi din fiecare sat ar trebui să se bucure de acces la o farmacie. Din nefericire, acest lucru nu este posibil din raţiuni financiare.
Deşi ne-am obişnuit să considerăm că accesul la serviciile medicale şi farmaceutice merge mână în mână cu filantropia, nu e întotdeauna aşa. Calitatea serviciilor farmaceutice costă destul de mult, iar pentru farmacist (mai ales dacă acesta este şi managerul unităţii sau punctului de lucru), asigurarea accesului la medicamentele solicitate de populaţie trebuie să fie până la urmă şi rentabil, dat fiind faptul că acesta este singura sau principala sa sursa de venit.
Iar deschiderea unei farmacii într-un sat cu număr mic de locuitori, dintre care mulţi neasiguraţi, nu prea pare o mişcare înţeleaptă. Vă place sau nu, logica aceasta stă la baza sistemului de acces la servicii de sănătate, în întreaga Europă.
