Rectorul Viorel Mînzu se plânge de faptul că nu are la îndemână pârghiile legislative pentru adaptarea la noile condiţii financiare şi demografice
De regulă, conducătorii de instituţii nu pierd nici un prilej pentru a se lăuda. De data aceasta, prof.univ.dr.Viorel Mânzu, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, ne spune cu obiectivitate ce nu are instituţia de învăţământ superior pe care o conduce.
„În primul rând nu avem suficienţi candidaţi, la structura organizatorică a universităţii, de 1350 de salariaţi, dintre care 670 de profesori şi cam tot atât personal auxiliar, astfel că strategia viitoare nu poate fi decât o adaptare la noile condiţii financiare şi demografice. Acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că nu avem ceea ce ţine de legislaţie, uneltele de lucru, metodologice, legislative, care să ne permită această adaptare.
Universităţile sunt instituţii publice, chiar şi cele considerate de stat, finanţate integral din venituri proprii, iar actele normative care le guvernează funcţionarea nu sunt complete, nu acoperă toate situaţiile şi nu-ţi asigură, practic, posibilitatea să te mişti repede. Începând de la fondul problemei, de la înfiinţarea unei specializări, sunt etape care durează ani de zile, timp în care piaţa educaţională se schimbă, te acreditezi după a treia generaţie, deci după vreo şapte ani”, a declarat rectorul Viorel Mînzu.
Al doilea obiectiv socio-economic din Galaţi
„Lipsesc, de asemenea, elementele de legislaţie a muncii care să permită o flexibilizare a deplasărilor de cadre didactice, a dispariţiei/apariţiei de posturi şi aşa mai departe. Şi toate astea se desfăşoară într-o perioadă de criză - economică şi de toate felurile, astfel încât e foarte greu pentru un colos local. În definitiv, asta e Universitatea noastră.
Este, poate, cel de-al doilea obiectiv socio-economic din Galaţi, raportat la numărul de suflete pe care îl însumează. Lipseşte lejeritatea legislativă, nu ai pârghii, iar adaptarea se face, în aceste condiţii, foarte greu.
De fapt, învăţământul universitar românesc, pe de o parte, se duce către nişte principii europene în documente ce ţin de evaluări, de funcţionarea Agenţiei Române de Asigurarea Calităţii, s-au dezvoltat şi s-au introdus în România noi concepte europene însă, pe de altă parte, realităţile noastre au rămas cele vechi sau, mai rău, asistăm unele la mutaţii hilare, cum e această desconsiderare a educaţiei.
Nu se mai citeşte, nu mai există dorinţa de studiu, poate e justificat, din moment ce piaţa muncii nu a venit cu o ofertă pentru absolvenţii de şcoli şi facultăţi. Oricum, educaţia trebuie să rămână educaţie, iar tinerii ceva tot trebuie să facă, pentru că altminteri rămân toată viaţa într-o zonă a mediocrităţii”, este de părere Viorel Mânzu.
Istorie de peste jumătate de secol
Universitatea gălăţeană fiinţează de 63 de ani, are 14.500 de studenţi, 15 facultăţi, plus o extensie la Cahul, în Republica Moldova, şi însumează peste 70 de specializări.
„Tradiţia şi-a spus cuvântul, astfel că specializări care, la un moment dat, nu au mai fost în vogă, în ochii candidaţilor, au dat consistenţa în puncte la evaluarea naţională din acest an a universităţilor, făcându-ne să ne situăm pe un onorabil loc 15 din peste 90 de universităţi clasificate, în clasa universităţilor axate pe educaţie şi cercetare ştiinţifică.
Este, dacă vreţi, un fel de simbioză între specializările noi, cu mai puţină vizibilitate şi cele vechi, care au ţinut spatele, şi unde se face în continuare învăţământ de calitate”, conchide rectorul Viorel Mânzu.
