După o perioadă neobişnuit de călduroasă pentru un final de ianuarie, au urmat trei-patru zile cu temperaturi hibernale, iar acum meteorologii ne anunţă un nou puseu de primăvară nelalocul ei, cu temperaturi de până la 16 grade. Variaţiile acestea pot fi asemănate metaforic cu un soi de „montaigne russe” termic, ale cărui senzaţii tari nu sunt uşor suportabile nici pentru organismul oamenilor perfect sănătoşi, darămite pentru al celor suferinzi de diferite afecţiuni cronice.
Efortul organismului de a se adapta la diferenţe atât de mari de temperatură, instalate de la o zi la alta, este extrem de solicitant. Vremea capricioasă slăbeşte rezistenţa organismului şi, implicit, favorizează apariţia bolilor. Modificările bruşte ale temperaturii exterioare sunt resimţite cel mai acut de persoanele cu afecţiuni cardiace şi reumatice, însă îi vizează, deopotrivă, şi pe cei sănătoşi, provocând în special dureri de cap şi stări depresive.
Gradul de adaptare la factorii externi precum temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică se numeşte meteosensibilitate. Specialiştii susţin că acest mecanism de adaptare nu poate ţine pasul cu ritmul modificărilor climatice din ultimul deceniu şi că efectele negative sunt evidente pe anumite segmente de patologie.
Cardiacii şi reumaticii, cei mai afectaţi
Potrivit dr. Mihai Bucatanschi, medic primar cardiolog, primele persoane vizate de modificările bruşte ale vremii sunt cele care suferă de boli cardiovasculare, reumatism ori afecţiuni respiratorii.
În cazul primei categorii, modificarea neaşteptată a presiunii atmosferice cu implicaţii asupra presiunii arteriale favorizează apariţia durerilor de cap, a durerilor pectorale, a crizelor de aritmie, iar prin decompensarea unor cazuri severe, poate provoca, indirect, infarctul miocardic.
În ce-i priveşte pe cei cu afecţiuni reumatice, receptorii sensibili la frig, umezeală şi presiune atmosferică accentuează durerile reumatice. De asemenea, persoanele care suferă de astm şi bronşită au mai mult de suferit atunci când, la intervale mici de timp, temperatura aerului scade ori creşte considerabil.
Totodată, oscilaţiile de temperatură favorizează scăderea imunităţii pe fondul suprasolicitării organismului şi implicit, declanşarea infecţiilor acute ale căilor respiratorii prin creşterea receptivităţii la agenţii patogeni (preponderent virali în această perioadă).
Nu doar variaţiile de temperatură ne afectează
Cele mai importante elemente meteorologice la care reacţionează organismul uman sunt temperatura, umiditatea, presiunea şi compoziţia chimică a aerului (prin concentraţia de oxigen). În acelaşi timp, viteza vântului, câmpul electromagnetic din atmosferă sau frontul atmosferic - ciclon, anticiclon - sunt tot atâţia factori care îşi exercită influenţa asupra persoanelor meteosensibile şi nu doar asupra lor.
S-a demonstrat că toate aceste elemente de influenţă au dezvoltat, în timp, trei mecanisme principale prin care afectează organismul uman. Primul dintre ele vizează schimbările cauzate la nivelul mediului intern - sânge, limfă, molecule şi celule. Cel de-al doilea mecanism se referă la sistemul nervos central, respectiv la centrii vegetativi, iar cel de-al treilea determină o serie de schimbări în funcţiile hipotalamusului, secreţiile hipofizei, funcţionarea glandelor suprarenale. Dincolo de acestea, însă, vremea de afară este resimţită prin receptori direcţi, precum pielea, mucoasa, aparatul respirator.
Prognoza meteo şi starea de spirit
Dr. Virgil Draşovean, medic primar psihiatru, relevă faptul că schimbările de la o zi la alta ale factorilor meteorologici afectează şi persoanele care nu suferă de afecţiuni cardiace, respiratorii ori reumatice. În cazul acestora, efectele se pot fac simţite la nivelul sistemului nervos central, producând modificări ale stărilor psiho-emoţionale.
Studiile certifică faptul că schimbările bruşte ale vremii duc la depresii, dureri de cap, scad capacitatea de concentrare, favorizează anxietatea, insomniile şi determină o anumită predispoziţie la irascibilitate. O vreme mohorâtă induce pesimism, tristeţe aparent inexplicabilă şi accentuează depresia. De altfel, s-a demonstrat că vremea schimbătoare de la o zi la alta contribuie, prin afectarea stărilor psiho-emoţionale şi scăderea capacităţii de concentrare, la creşterea frecvenţei accidentelor rutiere, a ratei sinuciderilor, a conflictelor sociale şi la scăderea randamentului la locul de muncă.
Aşadar, nu vă bucuraţi de pauzele iernii înlocuite vremelnic şi peste noapte cu reprize de primăvară, pentru că nu au efecte pozitive. Acestea nu fac decât să ne dea peste cap ceasul biologic şi aşa rămas în urmă.
