* O mână de români într-un sat de români! * Slujbă de pomenire, un coş cu flori şi-un cântec la muzicuţă… * 150 de ani de la naşterea eroului de la Mărăşeşti * Autorităţile au blocat colocviul în memoria fiului satului * Pomenire în faţa şcolii, colocviu – la bar, sub pământ! *
În perioada interbelică, satul Babele din judeţul românesc Ismail - astăzi Oziornoe, raionul Ismail din Ucraina - a purtat numele eroului de la Mărăşeşti, mareşalul Alexandru Averescu.
Născut aici, cel care avea să devină unul dintre cei doar trei mareşali ai României, de trei ori prim-ministru, membru al Academiei, a fost comemorat aproape în secret duminică, chiar în satul său natal, cu o zi înainte de împlinirea unei cifre rotunde: 150 de ani de la naştere. Nici nu era nevoie de recentul scandal diplomatic dintre cele două ţări, cel cu „spionajul”: a fi român în Ucraina este, se vede, o haină grea!
În sat, prima şcoală a fost înfiinţată de tatăl mareşalului, institutorul Constantin Averescu, în 1856, dar şcoala de azi, pe care s-a montat în 1993 o placă comemorativă, locul unde se intenţiona susţinerea unui colocviu despre mareşal, a fost închisă duminică!
După slujba de la biserică, directoarea şcolii a trecut în viteză pe lângă grupul de organizatori. Normal, femeia se temea că autorităţile i-ar putea face probleme - comentau oamenii. De fapt, ca un făcut, chiar duminică şi 8 Martie, primarul Grigore Cozma a primit un control la Primărie, care să-l ţină ocupat. Dar tot a găsit o „fereastră”!
Un poliţist aştepta la o distanţă bunicică de Primărie şi de biserică, să nu se întâmple ceva. Autorităţile regionale nu-şi dăduseră acordul pentru susţinerea unui colocviu, iar o manifestare publică a fost interzisă.
Ca să nu încalce ordinele, iniţiatorul local al comemorării, fostul primar Petru Şchiopu, preşedinte al unei asociaţii ecologice, a fost nevoit să depună un coş cu flori doar în nume propriu la „picioarele” plăcii comemorative. Se pare că placa este considerată acum ilegal instalată acolo…
Un preot găgăuz cu suflet de român
O slujbă de pomenire şi câteva cuvinte ape părintelui Ioan a fost aproape totul în spaţiul public. O mână de oameni, cu doar câţiva copii, reprezentanţi ai unor asociaţii culturale româneşti, printre care Anatol Popescu, preşedinte al Asociaţiei Cultural-Naţionale „Basarabia”, din Odessa sau Nicolae Moşu, de la Despărţământul Astra „Valul lui Traian” din Tatarbunar…
De la Galaţi, invitaţi la ceremonie, reprezentanţi ai Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, directorul adjunct Eduard Mihalcea şi Vasile Plăcintă, directorul Ansamblului „Doina Covurluiului”, care au adus publicaţii editate la instituţia gălăţeană.
Deşi găgăuz de etnie, părintele Ioan este cu trup şi suflet dedicat satului de români şi nu s-a sfiit să facă o pomenire creştinească (aceasta n-a putut fi interzisă în satul în care pe vremea URSS nu era voie să tragi clopotele!) fostului fiu al satului, spunând chiar câteva cuvinte adânci despre mareşal, dar şi despre alt fiu al satului, Moise N. Pacu, cărturarul legat de Galaţi.
Când ceremonia s-a sfârşit şi toată lumea a plecat la pas spre locul colocviului „clandestin”, un bar aflat undeva chiar… sub pământ, un bătrân, fost tractorist colhoznic, a venit să-i cânte mareşalului… la muzicuţă. La barul de sub pământ, ca la o pomenire, cei de faţă l-au pomenit pe Averescu.
Printre cei care au adus amănunte necunoscute acolo despre viaţa fostului demnitar au fost directorul Mihalcea, profesor de istorie, şi cercetătorul gălăţean Tudose Tatu.
Dl Şchiopu ne-a mai spus că au vrut să-i ridice un bust mareşalului, dar a primit scris de la Administraţia raională – simillar Prefecturii de la noi: „Averescu a cucerit Basarabia şi nu poate să fie, la Babele, în vreun fel memorizat!” Contribuţia mareşalului la victoria de la Mărăşeşti, este văzută de unii drept „vina” care a dus exact la Unirea Mare. Cea care a adus şi satul Babele în România…
Dacă oficialii români fac urechea toacă la suferinţele basarabenilor, care tot aşteaptă vreun semn de protecţie, autorităţile ucrainene nu uită trecutul şi suflă şi-n iaurtul Istoriei…
Explicaţie foto: O mână de români-români nu s-au temut de încruntarea autorităţilor
