Comunitatea evreiască din Galaţi: O viaţă în spiritul Legii lui Moise

Comunitatea evreiască din Galaţi: O viaţă în spiritul Legii lui Moise
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Deşi au mai rămas doar 140, faţă de cei 17.000 câţi erau în perioada interbelică, evreii din Galaţi sunt o comunitate puternică, strânsă în jurul impunătoarei sinagogi din centrul oraşului. Îi unesc istoria de câteva sute de ani pe aceste meleaguri, legătura indestructibilă cu Israelul şi amintirea nealinată a Holocaustului, care a înghiţit pe cineva drag din orice familie de evrei. Preceptele din Talmud, cartea de căpătâi a comunităţii de rit iudaic, nu sunt uitate nici în acest colţ de lume, în viaţa de zi cu zi, acestea devenind legi intransigente de conduită morală.

„Mazal tov”, urare pentru miri

Deşi respectată, instituţia căsătoriei civile e puţin importantă, faţă de cea religioasă. În spiritul „legii lui Moise şi a Israelului”, căsătoria la sinagogă presupune încheierea unui act numit „Ketubah”, prin care bărbatul îşi ia angajamentul, inclusiv financiar, pentru cazul în care cei doi soţi se despart. „Nu e o constrângere de ordin material, suma înscrisă datând din timpurile străvechi. Dar arată că bărbatul îşi asumă responsabilitatea vieţii împlinite de familie”, explică preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi, Sorin Blumer. Cum în ultima vreme căsătoriile au fost mixte, ultima nuntă între doi gălăţeni de origine evreiască pecetluită cu un asemenea act a avut loc înainte de ’89. Cunoscută mai ales din filme, tradiţia spargerii paharului reprezintă o parte infimă din ceremonia religioasă. „Spargerea paharului, moment în care se urează „Mazal tov”, are o parte tristă – simbolizează dărâmarea celui de-al doilea templu şi asta nu ai voie să uiţi niciodată. Partea de bucurie este că mariajul este astfel pecetluit”, aflăm de la domnul Blumer. În nunţile strict tradiţionale se păstrează un tipic al cerutului fetei, dar şi obiceiul ca, la petrecerea propriu-zisă, femeile să danseze doar cu mireasa, iar bărbaţii doar cu mirele.

Numele evreiesc

Obiceiurile legate de naştere, atribuirea prenumelui şi maturitate se păstrează mai bine, chiar şi în unele familii mixte. Însă un copil va fi considerat de origine evreiască numai pe linie maternă, doar dacă mama e evreică. Ritualul „Brith Milah” - tăierea împrejur - are loc la opt zile de la naştere. Copiii primesc un prenume tradiţional evreiesc, însemnat doar într-un act religios. De obicei acest nume nu corespunde cu cel din buletin. Cu numele religios vor fi apelaţi la ceremoniile religioase. Un alt moment important în ciclul vieţii unui evreu este majoratul, care se face la împlinirea vârstei de 13 ani, moment care are, de asemenea, importanţa sa în ritmurile vieţii religioase a unui evreu.

 

Citit 4430 ori Ultima modificare Marți, 30 Iulie 2013 17:27

3 comentarii

  • postat de lilo
    Marți, 30 Iulie 2013 17:02
    217.156.140.***
    Despre ce botez vorbiti voi in legatura cu evreii?
    Nu stiti ce inseamna cuvantul botez?
    Mergeti la orice preot crestin si va va limpezi lipsa de cultura. Botezul e un obicei strict crestin si nu are nimic de a face cu brit mila - taierea imprejur sau circumcizia baietilor evrei. Pentru fetite nu exista nici un fel de celebrare legata de nastere, ci doar bat mitzvah, la 12 ani, adica intrarea in randul persoanelor adulte. De ce tineti cu tot dinadinsul sa va faceti de ras?
    1
    0
    Raportează
  • postat de Mihai
    Sâmbătă, 27 Iulie 2013 17:30
    82.137.15.***
    Ultima nunta desfasurata in sinagoga din Galati a avut loc in 1996 si nu inainte de 1989. Dati informatia corecta si nu dupa ureche!
    0
    2
    Raportează
  • postat de felicia katz
    Sâmbătă, 27 Iulie 2013 06:04
    109.160.150.***
    Dragilor si scumpilor mei prieteni din comunitate le trimit o imbratisare si numai ganduri bune din Tel Aviv.Deabia astep sa-i revad.Domnului Sorin Blumer si distinsei sale sotii toate cele bune.
    0
    1
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.