* Fermieri din judeţ sunt terorizaţi de mistreţi * Distrugerile produse de râmători la Suceveni sunt estimate la peste 3,5 miliarde de lei vechi * Pagube şi la Barcea, Măstăcani sau Tudor Vladimirescu * Potrivit legii, gestionarul fondului de vânătoare este bun de plată * Direcţia Silvică Galaţi, „proprietara” sălbăticiunilor, spune că nu va suporta pagubele, pentru că nu a participat la evaluare *
Ca niciodată de la Revoluţie încoace, anul acesta mistreţii produc mari necazuri fermierilor din judeţul Galaţi. Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, au fost semnalate distrugeri în cel puţin zece localităţi din judeţul Galaţi, însă lucrurile sunt destul de grave la Suceveni, Măstăcani, Tudor Vladimirescu şi Barcea.
„Monitorizăm situaţia. Deocamdată s-a făcut evaluarea pagubelor la Suceveni, iar în zilele următoare comisia va fi la Măstăcani, Tudor Vladimirescu şi Barcea”, ne-a declarat inginerul Alexandru Sîntion, directorul DADR Galaţi.
La Suceveni, zeci de hectare distruse
La Suceveni se ştie deja care este dimensiunea pagubelor produse de mistreţi: 350.916 lei noi, adică peste 3,5 miliarde de lei vechi. Zeci de hectare de culturi semănate în toamnă au fost distruse complet, însă râmăturile se întind pe sute de hectare.
Pagube mai importante s-au înregistrat la şase exploataţii, printre care şi patru societăţi mari: „Hanţă” (care aparţine chiar primarului localităţii), „Albiţa”, „Ştefan cel Mare” şi „Unirea”.
Sătenii sunt exasperaţi de situaţia creată şi spun că de vină este Regia Naţională Romsilva - Direcţia Silvică Galaţi, care a lăsat mistreţii să se înmulţească peste măsură prin pădurile din zonă. Precizăm că, din punct de vedere cinegetic, zona respectivă este a Romsilva şi nu a Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS).
Periodic, Regia organizează acolo partide de vânătoare (mai ales pentru italieni), însă acestea sunt destul de rare pentru că, spun vânătorii din zonă, doar străinii îşi pot permite să participe, tarifele percepute pentru împuşcarea unui mistreţ fiind mai mari decât cele ale AJVPS.
Pentru a alunga mistreţii, sătenii au făcut sperietori, au folosit pocnitori şi au organizat „potere”, însă animalele sunt foarte inteligente. Se sperie tot mai greu, iar faptul că sunt mulţi (peste 200, potrivit unor estimări) face ca arealul lor să se extindă pentru căutarea hranei.
Evident, fermierii afectaţi nu au voie să ucidă animalele care cauzează distrugeri, deoarece riscă, potrivit legilor în vigoare, să facă închisoare pentru braconaj.
A fi sau a nu fi despăgubire
În zilele următoare, comisia special constituită la DADR Galaţi va face evaluări ale pagubelor la Măstăcani, Tudor Vladimirescu şi Barcea. „Se pare că pagubele sunt ceva mai mici acolo faţă de Suceveni, dar sunt destul de importante”, ne-a mai spus directorul DADR.
Următorul pas este despăgubirea fermierilor ale căror culturi au fost distruse. Acest lucru este posibil cu începere din acest an, odată cu aplicarea HG nr. 1697/2008, publicată în Monitorul Oficial nr 890 (partea I) din 29 decembrie 2008.
Potrivit amintitului act normativ, constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-a produs paguba. Cererea se depune în termen de 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba.
Constatarea se face de către o comisie specială, din care fac parte reprezentanţii Primăriei, ai Direcţiei Agricole, păgubitul (sau un împuternicit al acestuia), precum şi gestionarul fondului cinegetic (cum ar fi AJVPS, Romsilva sau o entitate privată) de unde provin animalele care produc paguba.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcţie de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită, până la data producerii pagubei, cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii.
Mare atenţie! Nu vor primi despăgubiri persoanele care nu au înregistrate culturile potrivit legii şi nu întreprins măsuri specifice (speritori etc) pentru a îndepărta animalele sălbatice.
Revenind la situaţia de la Suceveni, trebuie să spunem că Direcţia Silvică Galaţi nu este de acord, cel puţin deocamdată, cu constatările comisiei de evaluare, deoarece la acţiune nu a participat şi un reprezentat Romsilva.
„Trebuie să vedem în ce măsură fermierii şi-au luat măsurile cerute de lege pentru îndepărtarea sălbăticiunilor. Consider că nu putem fi obligaţi să suportăm pagubele câtă vreme noi nu am făcut altceva decât să aplicăm legea. Mistreţii au fost hrăniţi, am împuşcat cota stabilită, însă sălbăticiunea e sălbăticiune - se duce unde vrea ea şi mănâncă ce vrea ea, inclusiv culturi agricole”, ne-a declarat inginerul Corneliu Anghel, directorul Direcţiei Silvice Galaţi.
În aceste condiţii, nu este exclus ca disputa dintre pădurari şi fermieri să ajungă în instanţă.
