* Trei tineri cu vieţi normale, cariere şi familii riscă să petreacă în închisoare între trei şi 15 ani * "Am fumat în liceu prima dată şi apoi cu alţii din anturaj”, îşi aminteşte Valeriu * "N-aş legaliza niciodată marijuana, din cauză că şoferii consumatori ar face carnagiu pe şosele", spune Alexandru * "Fumez cam o dată la două luni, numai în casă, niciodată în locuri publice”, susţine Adrian * Orice ar spune fumătorii, marijuana dă dependenţă şi încă una serioasă
Mi-am dat seama că gălăţenii fumează marijuana pe rupte abia atunci când am descoperit că şi eu cunosc vreo cinci sau şase consumatori ocazionali. Şi dumneavoastră ştiţi cu siguranţă măcar câţiva, chiar dacă nu-i identificaţi ca atare, din cauză că nu le cunoaşteţi viciul secret, nociv şi ilegal. Nu vorbim aici despre drogaţii care îi vând bunicii televizorul din casă pentru banii de doză şi nici despre narcomanii aflaţi la marginea societăţii. Dimpotrivă, sunt oameni cărora adjectivul "normal" li se potriveşte ca o mănuşă. Au cariere, case şi familii. Cu drogul s-au întâlnit întâmplător, în anturaj, şi încântaţi de ceea ce văzuseră prin filme, auziseră sau citiseră, n-au zis nu, nici prima dată, nici după aceea. Acum, încalcă flagrant legea şi îşi riscă libertatea, luciditatea şi sănătatea de fiecare dată când pasează ţigara cu „iarbă”.
Consumatorii pe care i-am intervievat există şi doar numele lui Adrian este fictiv. Despre consumul tot mai răspândit de marijuana din Galaţi nu prea vorbeşte nimeni deschis. Nici măcar autorităţile, la care dependenţii ajung pentru consiliere şi tratament. Pentru că fumătorii nu organizează marşuri de susţinere a legalizării marijuanei - cum se întâmplă în străinătate - nu înseamnă că ei nu există şi că nu sunt foarte mulţi.
Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCC) ne-a informat că are în lucru dosare de trafic şi consum, dar acestea se numără pe degete. Aceeaşi autoritatea ne-a informat că fenomenul consumului a luat amploare la Galaţi, de la un an la altul. Acum, numărul "fumătorilor" este, fără doar şi poate, măcar de ordinul sutelor, iar flagelul a prins rădăcini şi este deja destul de greu de stârpit.
Poveştile fumătorilor de "iarbă"
"Prima dată am fumat în liceu, în spatele unor garaje. Nu pot să spun că mi-a plăcut, cel puţin nu la început. De fel, nu sunt fumător, aşa că nu mă omor să inhalez fum. Am simţit doar o senzaţie de relaxare, care pornea de la ceafă spre frunte. Am râs, cred, mai mult decât aş fi făcut-o fără să fumez. Totuşi, n-a fost nimic deosebit. Am fumat apoi, în anturaj, cu o prietenă întoarsă din Anglia. Acasă la ea. Apoi la Amsterdam, unde chestia asta este legală. Ar fi multe de discutat despre efecte, cercetări, studii şi lege… Nu pot să spun că mi-a fost teamă să încerc şi nici că m-aş opri”, ne spune Valeriu, în vârstă de 29 de ani. Are studii superioare şi un job bun. Nu consideră că ar putea cădea în capcana drogurilor şi că ar putea pierde totul.
Şi Alexandru are familie, casă şi carieră. La 33 de ani, nu consideră că fumând din când în când îşi asumă vreun risc. „Mi-a dat cineva să fumez acum vreun an şi n-am zis nu. Nu mi se pare o problemă nici acum. Atâta timp cât ar fuma în casă, nu pe stradă, şi în nici un caz înainte să se urce la volan, cred că mi-aş lăsa şi copilul să încerce, când va fi mare. Dar n-aş legaliza marijuana, din cauză că nu suntem oameni civilizaţi. Dacă te urci la volan „fumat”, ai o foarte, foarte mare problemă. Şi toţi ceilalţi din trafic sunt în pericol. Nu mai ai reflexele potrivite şi îţi trec tot felul de gânduri năstruşnice prin minte. Sub nicio formă n-aş mai face aşa ceva vreodată. Mă gândesc, însă, că nu toţi au discernământul necesar”, declară Alexandru.
„Depinde ce fumezi. Cel mai prost "produs", să-l numim aşa, de pe piaţă se numeşte „afgan”. Îmi cumpăr singur şi ştiu despre ce vorbesc. Şi da, există efecte secundare. Un fel se stare de mahmureală, dar nu chiar asemănătoare cu cea dată de consumul de alcool. Efectele marijuanei sunt diverse, de la alterarea percepţiei timpului, care curge ori mai repede, ori mai încet, până la tot felul de alte stări. E amuzant să-i vezi pe ceilalţi vorbind când fumezi. Singur n-aş fuma niciodată. Nu merită. Şi după ce tragi, la vreo câteva ore, te apucă foamea… Am fumat de Crăciun şi, pe la 2 noaptea, am mâncat singur cât pentru doi sau trei. Eu aş legaliza-o, dar aş interzice consumul înainte de şofat. Aşa cum e şi cu alcoolul”, spune Adrian.
Ce le provoacă marijuana consumatorilor
Cu privire la suferinţele pe care ajung să le îndure, cu timpul, consumatorii de marijuana ne-a vorbit coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Galaţi, inspector Cristina Chelban. "Efectele consumului pe termen lung sunt: scăderea capacităţii de concentrare, afectarea memoriei de scurtă durată, diminuarea reflexelor, halucinaţii, comportamente psihotice, tahicardie, afecţiuni cerebrale şi boli ale aparatului respirator. În urma unui consum regulat de compuşi de canabis, persoana îşi pierde motivaţia pentru orice fel de activitate, dezvoltând aşa-numitul sindrom “o voi face mâine”. Consumul regulat accelerează distrugerea neuronilor din hipocamp, aria cerebrală responsabilă cu memoria pe termen scurt, accelerând ceea ce survine în procesul normal de îmbătrânire", potrivit Cristinei Chelban.
Centrul Regional Antidrog îi poate ajuta pe gălăţenii care devin dependenţi. Din păcate, mare parte dintre cei care au probleme de acest fel rămân în umbră, se luptă singuri cu problemele sau cad şi mai adânc în capcana drogurilor, trecând de la cele de risc, aşa cum e marijuana, la cele de mare risc, cum sunt heroina sau cocaina.
Pedeapse de până la 15 ani de închisoare
Potrivit informaţiilor Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO), pedeapsa pentru deţinerea şi traficul de marijuana, începe de la trei ani şi ajunge la 15 ani. Aceeaşi sursă ne informează că, în cursul anului 2013, s-au întocmit opt dosare penale pentru deţinere şi trafic de marijuana. Poate câteva zeci de fumători au de-a face cu legea, anual. Câteva zeci din măcar vreo câteva sute.
În spatele cifrelor se ascund poveştile de viaţa ale tinerilor care îşi asumă riscuri pe care, cel mai probabil, nici măcar nu le conştientizează.
De dragul unor senzaţii efemere şi îndoielnice, în orice moment ar putea pierde controlul asupra drogului şi asupra propriilor vieţi.
