* Al 108-lea an al Catedralei Arhiepiscopale "Sfântul Apostol Andrei" * În iulie se vor serba 76 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei din Tecuci * Spiritual, gălăţenii şi brăilenii sunt fraţi, membri ai comunităţii eparhiei Dunării de Jos, aşa că şi catedrala din Brăila trebuie menţionată
În urmă cu câteva sute de ani, în culturile vestice, valoarea unei comunităţi era dată de numărul şi de complexitatea arhitecturală a catedralelor în umbra cărora oamenii îşi duceau traiul. Chiar dacă acum mare parte din modul în care ne raportăm noi la spiritualitate s-a schimbat, la fel cum s-a întâmplat şi cu priorităţile noastre coditiene, faptul că avem lăcaşuri de cult impunătoare reaminteşte un fapt cert şi anume că armonia sufletească şi cea arhitecturală continuă să coexiste, în Galaţi şi Brăila.
Catedrala arhiepiscopală
Construcţia acestei impunătoare cetăţi a sulfetului a durat circa 11 ani. Piatra de temeie a fost pusă, de prinţul Ferdinand, regina Maria şi Episcopul locului la acea vreme, Pimen Georgescu, în anul 1906, pe 27 aprilie. Arhitecţii sfântului lăcaş au fost Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş. Potrivit Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC), catedrala este construită "în stil neobizantin, cu influenţe ale arhitecturii de cult moldoveneşti".
"În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe şi roşii şi pictată în frescă. Pictura originară i-a aparţinut lui Costin Petrescu. Catapeteasma este din caramidă şi brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeaşi marmură, iar policandrele din bronz masiv", se mai arată în documentaţia DJC.
Cu o lungime exterioară de 37 de metri şi o înălţime de 42,5 de metri, cel mai impunător locaş de închinăciune al gălăţenilor n-a avut întotdeauna aceeaşi ţinută cu care ne-am obişnuit în ultimii ani.
Spre exemplu, potrivit DJC, cutremurul din 1940 a prăbuşit turla mare, iar lucrările de reabilitate n-au început decât zece ani mai târziu. Alte stricăciuni a provocat cutremurul din 1977, dar o echipă mixtă de ingineri şi specialişti în restaurarea picturii a reuşit să remedieze daunele. În 2006, s-a sărbătorit centenarul Catedralei Arhiepiscopale, iar duminica trecută s-au împlinit, potrivit datelor prezentate de Arhiepiscopia "Dunării de Jos", 106 ani de la aşezarea pietrei de temelie.
Catedrala din inima Tecuciului
În vară, pe 31 iulie, se vor împlini 76 de ani de la punerea pietrei de temelie de temelie a catedralei "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din Tecuci. Sfântul lăcaş a intrat în secolul trecut într-o stare destul de delicată, fiind deosebit de afectat de cutremure. Documentele Arhiepiscopiei Dunării de Jos arată chiar că s-a ajuns în situaţia în care nu s-a mai putut sluji în biserică, din pricina stării precare a zidirii. Abia după reconstrucţie s-a ajuns ca lăcaşul să îşi recapete frumuseţea.
Cert este că atât majoritatea oamenilor cât şi autorităţile bisericeşti şi cele laice şi-au dorit ca această Catedrală, resfinţită în 2010, să existe. Astfel, au găsit căi să o facă să continue să se înalţe spre cer, ca o mărturie a spiritualităţii oraşului.
Cetatea de suflet de la Brăila
Dacă, pe plan administrativ, între Galaţi şi Brăila cuţitele rămân lungi şi ascuţite, pe plan spiritual ambele comunităţi au aceeaşi apartenenţă, făcând parte din eparhia Dunării de Jos. Este cea mai tânără catedrală din eprahie, iar piatra de temelie a fost aşezată de Înalt Prea Sfinţinul Casian Crăciun, Arhiepiscopul "Dunării de Jos", pe 16 aprilie 1990, în a doua zi a Învierii Domnului. Sfinţirea s-a făcut în 2005, pe data de 26 decembrie, tot de către chiriarhul locului. De la acel moment, hramul Catedralei brăilene se prăznuieşte în fiecare an, în a doua zi de Crăciun. La aşezământul social-filantropic al catedralei brăilene primesc masă zilnică circa 130 de persoane nevoiaşe.
