* Sute de mii de analize şi consultaţii fictive * 200 de milioane de euro cheltuiţi inutil * Echivalentul a cate două tomografe pentru fiecare judeţ * Bani suficienţi pentru salvarea a 2.000 de bolnavi cu infarct *
Comisia desemnată de ministrul Sănătăţii Ioan Bazac pentru a audita Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate (PNESS) şi-a finalizat misiunea.
Desfăşurat în perioada 1 iulie 2007-31 decembrie 2008, programul a costat 631.604.957 lei. Comisia a subliniat faptul că evaluarea a fost realizată atipic, pe toată populaţia şi nu pe eşantioane reprezentative, conform regulilor de bază ale statisticii şi standardelor ştiinţifice.
Pentru 1,2 milioane de persoane, datele de evaluare sunt absente sau informaţiile incomplete. În circa 450.000 cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultaţii şi analize fictive, nerealizate, dar plătite !
“Acest program este cel mai costisitor şi ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu se afla nimic”, a afirmat ministrul Bazac.
Din costuri, circa 20 milioane de euro au reprezentat cheltuieli administrative: taloane, trimiteri poştale, înregistrarea persoanelor evaluate în baza de date ş.a.. Alte 10 milioane de euro au costat laptopurile medicilor de familie.
„Cu fondurile cheltuite doar într-un an de PNESS, s-ar fi putut realiza un program naţional de screening şi prevenţie pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani, salvându-se câteva mii de femei. Numai cu costurile administrative s-ar fi putut dota fiecare judeţ cu câte două tomografe sau ar fi putut fi salvaţi anual 2.000 de bolnavi cu infarct miocardic”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.
În plus, PNESS s-a suprapus peste un alt program derulat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în cadrul căruia românii beneficiau deja de un set de analize gratuite pe an (aşa numita consultaţie de bilanţ).
Între iunie şi septembrie 2007, programele au funcţionat în paralel, cu posibilitatea de a avea duble finanţări pentru aceleaşi analize. Mii de români şi-au făcut analizele de două ori sau laboratoarele au primit bani ca şi cum aşa s-ar fi întâmplat.
Cât despre faptul că iniţial rezultatele programului dădeau ca bolnavi un sfert dintre români, pentru ca ulterior să se facă nişte corecţii grosiere ale cifrelor, ce să mai vorbim…
Dincolo de contrele politice tot mai ascuţite pe măsura apropierii alegerilor parlamentare (vezi prezentarea „tocmai acum” a rezultatelor auditului) cifrele arată clar că PNESS a fost un fel de „trai pe vătrai pe banii asiguraţilor”. În timp ce făcea război cu importatorii de medicamente, impunându-le operaţiuni la un curs valutar istoric, lipsind bolnavii de tratament, ministrul Nicolăescu arunca cu milioane de euro în laboratoare, în Imprimeria Naţională, în Poşta Română, într-un mare producător de tehnică de calcul ş.a..
„Tun”, incompetenţă, apetenţă pentru proiecte megalomanice (vezi şi puzderia de spitale pe hârtie)? Greu de aflat!
În fotografie, taloane inutile tipărite pe bani grei, pe banii noştri...
