* Profesorii gălăţeni ne-au răspuns la întrebarea „Reflectă notele de la bacalaureat nivelul de pregătire al absolvenţilor?” *
La extrema de jos a clasamentului pe judeţe, înainte de afişarea notelor finale, Galaţiul e, de fapt, oglinda întregului învăţământ românesc. Asta cred profesorii din liceele gălăţene despre rezultatul de circa 60 la sută din acest an, care nu este cu mult diferit faţă de cel de anul trecut.
Notele umflate de la cealaltă extremă a topului pe judeţe sunt, după opinia dumnealor, doar o poleială pe faţa reformei educaţiei. Reformă care nu se mai ştie când a început, în ce stadiu se află şi nici când se va termina, mai spun profesorii. Iar depăşirea impasului nu ţine numai de oamenii de la catedră, ci depinde de cei care îşi asumă responsabilitatea de a ţine hăţurile învăţământului.
Un pas în faţă poate fi noua structură a bacalaureatului, propusă, pentru moment doar la nivel declarativ, de ministrul Educaţiei: două probe la oral, susţinute în timpul clasei a XII-a şi doar trei probe scrise, la final, din disciplinele specifice profilului. Până atunci, şcoala pare să scoată în continuare „tâmpiţi”, cum spune preşedintele, căci ce argumente se pot aduce împotrivă?
Gabriela Chiru, director adjunct Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, profesoară de contabilitate: „Dacă faceţi o statistică, veţi vedea că diferenţele între promovabilitatea la liceu şi cea de la celelalte forme de învăţământ, respectiv seralul şi ruta progresivă, sunt foarte mari. Ca exemplu, noi am avut doar patru picaţi dintre cei 280 de absolvenţi de la zi şi aproape jumătate de picaţi dintre cei care au urmat ruta progresivă”.
„Aceştia din urmă au avut din start note mici la Testele naţionale şi nu au putut intra decât la SAM, unde programele şcolare sunt uşoare. Ei urmează apoi a XII-a şi a XIII-a la ruta progresivă şi trebuie să parcurgă în doi ani toată programa de liceu”.
„Tocmai asta e întrebarea: unde e corectitudinea? La noi, unde rata promovabilităţii e poate mai mică, sau unde e peste 90 la sută? Mi se pare incredibil să treacă peste 90 la sută dintre candidaţi. Cât despre formula noului bacalaureat, ar trebui să aşteptăm metodologia şi apoi primele rezultate ca să ne formăm o opinie corectă”
Constantin Şerban (foto 3), profesor de istorie, Colegiul Naţional „Costache Negri”: „Rezultatele de anul acesta sunt superioare nivelului de pregătire al absolvenţilor din Galaţi. În judeţele cu cea mai mare promovabilitate s-a copiat în neştire. În modul în care e organizat învăţământul, rezultatele sunt pe măsură”.
„Sunt licee care au numai numele de liceu. Iar diploma, fie că ea certifică o notă mică sau una mare, le dă posesorilor drepturi egale. Cred că, până la urmă, principala responsabilitate revine cadrelor didactice. Facem concesii uriaşe pe parcursul ciclului de învăţământ, nu se evaluează corect, iar noile metode de evaluare pun accent pe altceva decât pe cunoştinţele elevilor”.
„În învăţământ şi în special la liceu am intrat într-o fază în care absolut nimeni nu mai pune problema lecţiei de la clasă. De aproape cinci ani, aproape nimeni nu mai analizează lecţia de curs din punctul de vedere al conţinutului, ci pune accent pe activităţile conexe, care nu au nicio legătură cu lecţia”.
„Trebuie o reformă autentică, de structură sistemică, să ştim de unde plecăm şi unde ajungem. Noi azi nu scoatem nici filosofi, nici istorici, nici tinichigii, nu scoatem nimic ca lumea. Ne rezumăm să aducem în faţă cele câteva medalii ale olimpicilor şi ascundem lacunele sistemului”.
„Noua formulă a bacului este un pas înainte. Eliminarea probelor la oral sau înlocuirea cu o evaluare la oral în timpul anului şcolar mi se pare o idee bună, pentru că, în acest moment, notele la oral nu reflectă cu adevărat valoarea absolvenţilor.”
Nicoleta Ioniţă (foto 2), profesoară de limba engleză, Colegiul Naţional „Vasile Alecsndri”: „Da, notele reflectă realitatea, cred că profesorii şi-au făcut datoria pe parcursul bacalaureatului, au arătat seriozitatea pe care o cere un asemenea examen. Nu cred că o medie de 98 la sută pe judeţ (ca la Mehedinţi, n.r.) reflectă realitatea”.
„La Galaţi este un rezultat slab pentru că în învăţământ reforma nu a avut încă loc. Nu a avut încă loc orientarea pe specialitate de la clasa a X-a, aşa cum cred că ar fi ideal. În clasa a XII-a elevii trebuie să se pregătească la 16-17 obiecte, au câte şapte ore pe zi, când ei ar trebui să înveţe şi pentru bacalaureat”
Ion Grecu, director Liceul Teoretic „Spiru Haret” Tecuci, profesor de matematică-informatică: „Procentul e real, în condiţii normale, adică dacă îi luăm în calcul pe cei care au terminat ruta progresivă. Procentul real, pe întreaga ţară, ar trebui să fie situat undeva între 40 şi 60 la sută. Deci cred că procentul de la Galaţi e specific învăţământului naţional. Noul tip de bacalaureat ar trebui să fie mai bun”.
Laila Chitic (foto 4), profesoară de limba şi literatura română, Colegul Naţional „Vasile Alecsandri”: „Părerea mea este că procentul scăzut îmi arată, pe de o parte, că bacul s-a desfăşurat corect şi că acesta este nivelul absolvenţilor. Şi, explică, printre altele, că pe ruta progresivă nu sunt ore suficiente şi că acolo există în fiecare an o promovabilitate artificială care se vede la final, la bacalaureat”.
„Pe de altă parte, înseamnă şi dezinteresul unor elevi, dar şi slaba pregătire a unor dascăli, de ce să nu recunoaştem asta?, sau ruperea totală a învăţământului de ceea ce înseamnă aplicabilitate practică. Într-un final, cred că acest 60 la sută este nivelul real al învăţământului în România, e semnul reformei care nu se mai termină”.
