Parte din bani i-a dat biserica din fonduri proprii, parte i-a alocat Consiliul Local sau au venit din partea unor asociaţii * Un milion de euro pe an, pentru copiii, adulţii şi bătrânii săraci din Galaţi şi Brăila
Arhiepiscopia Dunării de Jos a făcut mai mult, în cursul anului trecut, decât să îşi administreze bisericile şi să ţină slujbe. Mai exact, a ajutat oameni săraci - copii, adulţi şi bătrâni din Galaţi şi Brăila - cu peste un milion de euro. Şi asta, fără să mai punem la socoteală sprijinul permanent, oferit în centre specializate. O parte din aceşti bani au venit din vistieria bisericii, iar o parte din bugetul local. Per total, în cantine sociale şi centre de asistenţă, la domicilii pentru cei nedeplasabili şi la biserici pentru cei care vin să se roage, peste 80.000 de oameni au primit ajutoare, potrivit analizelor pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos le-a publicat în volumul anual „Biserică. Misiune. Slujire”. Drept este că biserica are felul ei de a ajuta. Nu poate rezolva toate probleme sociale, aşa că se axează pe cele pe care, în urma unor analize interne, le consideră acute. Pe unii îi sprijină doar la sărbători, pe alţii în fiecare zi. Unii primesc educaţie, alţii îngrijire şi consiliere. Cei de încredere pot primi chiar şi bani în mână, iar cei în cazul cărora există suspiciunea că ar putea folosi darurile în mod nepotrivit sunt sprijiniţi mai degrabă cu alimente, cu rechizite pentru copii şi aşa mai departe. Toţi gălăţenii asistaţi de către biserică au acces la asistenţă religioasă şi sunt îndrumaţi către rugăciune, în rit ortodox. Important este că, per total, ajutorul dat de biserică nu e condiţionat de prezenţa asistaţilor la slujbe.
50.000 de oameni au primit aproape 1,5 milioane lei
Numărul oamenilor care s-au bucurat de alimente, haine, rechizite şi alte forme de ajutor, în cadrul acţiunilor desfăşurate periodic, din partea arhiepiscopiei Dunării de Jos ajunge, doar în judeţul nostru, la peste 50.000. Sumele date sunt şi ele destul de mari. Spre exemplu, numai valoarea alimentelor ajungea la peste 665.000 lei, la care se adăugau, printre altele, haine în valoare de 155.921 lei şi sprijin în bani de peste 432.000 lei. Per total, cu tot cu rechizite şi cu celelalte forme de sprijin, valoarea ajutoarelor din partea bisericii s-a ridicat, anul trecut, la 1.444.765 lei, doar pe Galaţi. Acţiunile periodice de într-ajutorare sunt, de regulă, cele prilejuite de diverse sărbători. Spre exemplu, ajutoare consistente se dau înainte de Paşti. Sau chiar înainte, în cadrul Programului „Duminica Înfricoşatei Judecăţi”, care pregăteşte intrarea în Postul Mare şi care a avut, anul trecut, 3.437 de beneficiari, cărora li s-a acordat o sumă totală de 48.536 lei.
Cum se stabileşte cine şi cât primeşte
Potrivit Arhiepiscopiei Dunării de Jos, pe beneficiari îi identifică asistenţii sociali din serviciile eparhiale, preoţii şi membrii comitetelor parohiale. Se fac anchete sociale, pentru a se stabili cine are, într-adevăr, nevoie de ajutor. Parte dintre oamenii bolnavi şi foarte săraci sunt îndrumaţi spre cantinele sociale. Alţii, neputincioşi, primesc şi vizite la domiciliu. Copiii au parte de educaţie şi de consiliere pentru a se putea orienta spre viitor, iar vârstnicii asistaţi sunt antrenaţi, pe cât posibil, în activităţi de socializare. Una peste alta, există oameni cu pregătire de specialitate care încearcă să îi dea fiecărui nevoiaş ceea ce îi lipseşte, în măsura posibilităţilor.
Ajutorul dat, dincolo de cifre
Spre exemplu, cu un buget total de 846.671 lei, Aşezământul Sfântul Vasile cel Mare (fostul Tribunal de pe strada Basarabiei) administrat de părintele Cristian Podaşcă, este, în primul rând, un centru rezidenţial, unde trăiesc 30 de fete cu vârste cuprinse între 12 şi 21 de ani, provenite din medii cu probleme de diverse feluri şi care primesc aici tot ce le este necesar pentru a trăi decent, a se adapta în societate şi a învăţa, pentru a-şi putea decide propriul viitor. Or, asta înseamnă asigurarea unor servicii specializate diverse, de la bucătărie, până la spălătorie şi asigurarea de meditaţii. Apoi, în cadrul aceluiaşi aşezământ funcţionează şi o Asociaţie filantropică creştin-ortodoxă, al cărei obiect de activitate este asigurarea serviciilor de asistenţă socială pentru 60 de copii, proveniţi din familii cu risc social crescut. Mai exact, înainte sau după şcoală, copiii vin la asociaţie şi îşi fac temele, vorbesc cu psihologul, fac terapie ocupaţională şi câte şi mai câte. Uneori - ne spunea părintele coordonator Cristian Podaşcă, în cadrul unei discuţii precedente, copiii asistaţi îşi aduc ocazional, la centru, fraţi sau surori, care de asemenea primesc ajutor, chiar dacă nu sunt înregistraţi ca beneficiari şi nu există, pentru ei, finanţare.
La Centrul de Zi pentru copii „Sfântul Spiridon”, bugetul anului trecut a fost de 258.187 lei, dintre care 20.190 din fonduri proprii, iar restul, alocaţi de la Consiliul Local. Nu mai puţin de 70 de copii primesc aici asistenţă în regim de centru de zi. Adică îşi fac temele la centru, învaţă să se comporte, îşi depăşesc problemele emoţionale specifice vârstei şi familiilor cu probleme din care vin şi se bucură de avantajul unor oameni care le poartă de grijă.
Parte dintre vârstnicii gălăţeni săraci şi, adesea, singuri pe lume, găsesc un sprijin la centrul mutifuncţional de servicii speciale „Speranţe pentru vârsta a III-a”, căruia Consiliul Local i-a alocat 183.383 lei, iar biserica 31.225 lei, anul trecut. Acolo, 30 de vârstnici primesc asistenţă la centrul de zi, iar alte 30 de persoane, nedeplasabile, sunt îngrijite la domiciliu. Mai sunt, bineînţeles, şi alte centre.
Cantine sociale sunt la Centru Eparhial, dar şi pe lângă biserici, cum ar fi Sfântul Nicolae sau Înălţarea Domnului.
