Cincizecimea este cea mai veche sărbătoare creştine, care, împreună cu Paştele, se sărbătorea încă din timpul vieţii apostolilor, în primul secol de după Hristos. A fost menţionată şi de sfinţi (cum ar fi Sfântul Apostol Pavel sau Sfântul Apostol Luca) dar şi de învăţaţi ai vremii.
Iată cum descrie Sfântul Apostol Luca evenimentele care au loc în ziua Cincizecimii: "Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta, mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh".
La noi, sărbătoarea Cincizecimii mai este cunoscută şi sub numele de Rusalii. Numele provine de la sărbătoarea romană a trandafirilor, care era destinată morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman şi au făcut sâmbăta de dinaintea Rusaliilor prilej de pomenire pentru morţi.
