Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

E dezlegare la peşte, duminică, de Schimbarea la faţă. E şi hram la Biserica Greacă. Ce semnificaţie are sărbătoare şi de când o ţin creştinii, ortodocşi şi catolici, vă spunem astăzi.

Duminică, pentru creştinii ortodocşi este sărbătoarea Schimbării la faţă a Domnului. Momentul, marcat an de an, pe data de 6 august, le aminteşte credincioşilor despre un eveniment descris în Sfânta Evanghelie, în timpul căruia Hristos şi-a arătat faţa Sa dumnezeiască.
Doi sunt evangheliştii care descriu acel moment: Matei şi Marcu. Mai exact, Matei scrie că "a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina" (Matei 17, 2). La rândul său, Evanghelistul Marcu scrie că “veşmintele Lui s-au făcut albe ca zăpada” (Marcu 9,3). Teologii au ajuns chiar la o interpretare complexă a acestor evenimente, spunând că această schimbare la faţă indică tocmai faptul că, în Hristos, firea umană şi cea dumnezeiască coexistă, fără însă a se amesteca.
Schimbarea la faţă s-ar fi petrecut pe muntele Tabor, din Galilea de Jos. Numele acestui munte apare, în repetate rânduri, în Vechiul Testament, legat fiind, mai întâi de Moise şi apoi de adunarea bărbaţilor din Zabulon si Isahar, pentru a ataca oştile lui Sisera. Pe Tabor ar fi existat o fortăreaţă încă din secolul al III-lea î.Hr.
Istoria sărbătoririi Schimbării la Faţă va începe, însă, abia în secolul al IV-lea, după ce împărăteasa Elena, mama lui Constantin - cel care a oficializat creştinismul în Imperiul Roman - a construit o biserică pe munte. De-a lungul timpului, muntele a fost măturat de războaie. Se ajunsese chiar ca, prin secolul al XIII-lea, o mănăstire ortodoxă de pe munte să fie reabilitată de sihaştri veniţi acolo din Ţările Române.
De-a lungul anilor, numărul mănăstirilor de pe muntele Tabor s-a tot modificat. Astăzi mai sunt două: una greacă, ortodoxă şi una franciscană.
Şi romano-catolicii sărbătoresc Schimbarea la faţă. Sărbătoarea s-a răspândit în lumea catolică începând din vremea papei Calixt al III-lea, primul papă din familia Borgia. Acesta a fost cel care a decis generalizarea sărbătorii, printr-o decizie din 1456.

Hram la Biserica Greacă, veche de peste 150 ani

În Galaţi, Biserica Greacă îşi sărbătoreşte hramul în ziua Schimbării la Faţă. Biserica, una dintre cele mai frumoase din oraş, a fost construită începând cu anul 1866. “Sfinţirea lăcaşului de cult s-a făcut la 6 august 1872, de către episcopul Melchisedec Ştefănescu, care la acea dată era episcop al Romanului, alături de arhimandritul Eughenie Xiropotamu. La intrarea principală, pe o placă de marmură, sunt gravate numele ctitorilor principali ai bisericii: Andreas Panas, Dimitrios Rodokanakis, Constantin Sakomanos”, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.        

Citit 2294 ori Ultima modificare Miercuri, 02 August 2017 21:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.