Ministerul Muncii lucrează la un scenariu de reformare a pensiilor speciale, bazat pe recomandările Băncii Mondiale, însă, deocamdată, nu există un acord politic în coaliție pentru o versiune finală a proiectului, potrivit informațiilor G4Media.
Modificările față de actuala legislație ar urma să se aplice celor șase mari categorii de pensionari speciali: magistrați, diplomați, funcționari parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe și angajați ai Curții de Conturi, în timp ce propunerile de reformă vizează următoarele modificări: vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani, crescând cu câte 6 luni/an timp de zece ani; vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani; pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe cinci ani consecutivi, la alegere din ultimii zece ani de activitate, față de 80%, în prezent.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.
Aceste modificări nu se vor aplica pensiilor militare (poliție, militari, servicii secrete), dat fiind că Banca Mondială a recomandat ca acestea să nu fie modificate, în condițiile războiului din Ucraina.
Reforma pensiilor speciale este un jalon asumat de România în cadrul PNRR și trebuie adoptată până la finalul acestui an.
