România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (PAP) 2021-2027, 70% din totalul fondurilor provenind de la UE, a declarat pentru Agerpres Gheorghe Ştefan, directorul general al Direcţiei Generale Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Acesta a subliniat că noul program pentru pescuit a fost structurat pe trei priorităţi, prima fiind promovarea pescuitului durabil şi de refacere a conservării resurselor biologice acvatice. Potrivit sursei citate, în aceeaşi prioritate a fost alocată "o sumă infimă", doar 580.000 de euro, mult mai mică faţă de primul program derulat după aderare.
"Nu vrem să mai facem greşeala pe care am făcut-o în 2007-2013, atunci când am pus un buget destul de mare şi i-am încurajat pe proprietarii de nave de la Marea Neagră să-şi caseze navele. Şi acum, suntem în situaţia în care avem peşte cât are Bulgaria, dar nu avem flotă. Acum, bulgarii pescuiesc şprot, spre exemplu, şi îl exportă în România. La Marea Neagră, dintotdeauna bulgarii au fost mai dezvoltaţi ca noi, plus că litoralul bulgăresc e mult mai darnic şi mai bogat în resursă piscicolă", a explicat Ştefan.
Cea de-a doua prioritate din program se referă la promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti şi de acvacultură, căreia i-au fost alocate orientativ 108 milioane de euro. "Aici avem trei tipuri de intervenţii. Prima este legată de investiţiile directe în acvacultură, prin înfiinţarea, extinderea şi modernizarea fermelor de acvacultură. Din nefericire, după primele două programe de finanţare a sectorului pescăresc, România nu a reuşit să crească producţia din ciprinicultură (creşterea crapului - n.r.). Pe de altă parte, producţia la salmonicultură, la păstrăv a crescut de 10 ori faţă de anul 2007", a adăugat el.
Nici problema cormoranilor nu a fost omisă pe noul program de finanţare, ceea ce înseamnă că toţi fermierii piscicoli ar putea beneficia de compensaţii financiare, nu doar cei incluşi în situl Natura 2000.
A treia prioritate a programului este legată de dezvoltarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale şi are alocată o sumă orientativă de 54 de milioane de euro. "Pe acest segment, sunt 22 de FLAG-uri şi sper să se extindă aria lor, pentru că ele ştiu foarte bine ce au de făcut. S-au făcut lucruri minunate pe FLAG-urile acestea", a precizat şeful Direcţiei Generale de Pescuit.
