Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Ca să vezi Sighişoara nu trebuie să fii un împătimit al manifestărilor cu temă medievală sau să-ţi placă la nebunie istoria. Pur şi simplu trebuie să o vezi o dată-n viaţă. Şi îţi garantăm că o să te îndrăgosteşti definitiv de ea. În Sighi, aşa cum o alintă localnicii sau cei din împrejurimi, e musai să mergi la pas, să găseşti cotloane nedibuite de alţi turişti, să colinzi străzile pietruite dimineaţa, la prânz şi-apoi pe-nserat. Fiecare moment al zilei îţi va oferi partea lui de frumuseţe din Cetatea Sighişoarei, pe care, astfel, o vei cunoaşte în toată splendoarea ei. De altfel, nu degeaba a fost numită “Bijuteria medievală a României”.
Turnul cu Ceas. Călătoria poate începe în acest loc, care găzduieşte şi Muzeul de Istorie. În turn, poţi privi mecanismul actual al ceasului şi cele şapte figurine ce reprezintă zilele săptămânii, simbolizate de zeităţi din mitologia greco-romană. Dacă tot ajungi aici, urcă la ultimul nivel şi surprinde o panoramă de neuitat a oraşului.
Turnul Tăbăcarilor. Este unul dintre cele mai vechi turnuri ale cetăţii. Reprezintă o prismă pătrată de dimensiuni mici, având acoperişul înclinat într-o singură parte, spre interiorul cetăţii.
Turnul Fierarilor este adosat zidului de incintă şi, de aceea, pare mai mult mai înalt atunci când e văzut de la exteriorul cetăţii, latura lui răsăriteană fiind cu adevărat impozantă. De aici se ajunge uşor la Poarta din faţă, adică la intrarea principală în superba cetate a Sighişoarei.
Turnul Cositoarelor este o construcţie bizară dacă ne gândim la formele geometrice care o compun. Pe o bază dreptunghiulară se ridică un trunchi pentagonal care susţine un al doilea etaj octagonal prevăzut cu metereze pentru puşti. Construcţia are un acoperiş hexagonal cu laturi inegale. Toate aceste schimbări de volume, la care se adaugă autenticitatea tencuielilor ciuruite de gloanţe, dau impresia de rezistenţă în faţa trecerii timpului. Prin poziţia excepţională, cu largă vedere asupra împrejurimilor, acest bastion este un loc excepţional de popas, indiferent dacă ai venit să descifrezi istoria Sighişoarei sau dacă esţi doar un simplu turist.
Turnul Cojocarilor. Aflat în apropiere de cel al Măcelarilor, este un turn modest ca dimensiuni şi forme, pe plan pătrat. După un incendiu devastator de la mijlocul secolului al XVII-lea, adică la distanţă de două secole după ce a fost construit, a fost reparat şi supraînălţat.
Turnul Aurarilor. Numit şi Turnul Giuvaergiilor, această construcţie este primul turn menţionat documentar, în anul 1511. Nu puţine sunt legendele care circulă pe seama acestui turn, ridicat în zona cea mai înaltă a întregii cetăţi, adică în partea de sud-vest. Datorită poziţiei strategice, locul său în apărarea Sigişoarei este foarte important. Totuşi, la mijlocul secolului al XIX-lea, el e transformat în sală de gimnastică, iar apoi în capelă mortuară.
Scara Şcolarilor este cunoscută şi sub numele de Scara Acoperită, cum de altfel şi este în realitate. A fost construită pentru a facilita drumul elevilor spre Şcoala din Deal, pe perioada iernii. Deşi iniţial avea 300 de trepte, iar în 1849, după modificări, au rămas mai puţin de 200, aceasta rămâne, totuşi, un loc spectaculos.
Piaţa Centrală. În Evul Mediu a fost piaţă comercială, unde se adjudecau şi procesele. De altfel, în mijlocul ei chiar se afla un “stâlp al infamiei”, o coloană cu inele de fier, de care erau legaţi cu un bolovan imens atârnat de gât toţi cei care încălcau legile urbei.
Casa veneţiană. Numele inedit vine de la ancadramentele de piatră ale ferestrelor care imită goticul veneţian. Datează din secolul al XVI-lea, fiind reşedinţa primarului Stephanus Mann, a cărui piatră funerară poate fi văzută în Biserica din Deal.


Festivalul "Sighişoara Medievală"

Nicio cetate nu se poate numi astfel dacă nu organizează şi un festival. Cel de la Sighişoara este unul din cele mai cunoscute manifestări medievale din ţară, având loc în ultimul weekend din iulie. Zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate îşi rezervă cu câteva luni înainte locuri de cazare. Dacă te gândeşti doar cu câteva zile înaine de manifestare că vrei să participi la festival, nu vei mai găsi niciun loc liber de dormit, pe o rază de 30 de kilometri!

Atmosfera de acum câteva sute de ani e recreată prin nenumărate evenimente şi printr-o sumedenie de decoruri adecvate: steaguri multicolore sunt arborate pe toate străduţele şi în toate pieţele din cetate, sunt programate piese de teatru în plină stradă, se desfăşoară concerte în aer liber ale unor trupe de muzică medievală, cavaleri şi domniţe costumaţi ca la carte se plimbă prin orice colţ al oraşului, iar puhoiul de turişti este el însuşi creator de atmosferă de bâlci din evul mediu. Nu lipsesc tarabele cu bunătăţi, cu chilipiruri şi cu multe suvenituri confecţionate de mână. Nelipsit este şi toboşarul cetăţii, care anunţă cine-ştie-ce noutate.

De obicei, manifestările din cadrul festivalului “Sighişoara medievală” au loc în pe următoarele trasee sau puncte: Piaţa Cavalerilor (Cetăţii), Piaţa Pelerinilor (Piaţa Muzeului), Piaţa Mercenarilor (Piaţa Şcolii de Muzică), Piaţa Trubadurilor (Răţuştelor), Piaţa Micilor Cavaleri (Parcul Cetăţii), Tribuna Marilor Demnitari, Casa Cronicarilor (Casa cu Cerb), Turnul Fierarilor, Drumul Meşteşugarilor (Strada Şcolii), Drumul Menestrelilor şi Actorilor (Casa Vlad Dracul - Boema), Drumul Strămoşilor (Bustul Vlad Ţepeş - Turnul Fierarilor), Drumul Vrăjitoarelor (Piaţa Cetăţii - Şcoala de Muzică), Drumul Condamnaţilor (Turnul cu Ceas - Primărie), Drumul Pelerinilor (Turnul cu Ceas - Primărie), Curtea Gurmanzilor, Tribunalul Cetăţii, Temniţa Condamnaţilor.

Citit 2348 ori Ultima modificare Vineri, 01 Noiembrie 2013 18:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.