Salonul literar Axis Libri al Bibliotecii „V. A. Urechia” ne-a prilejuit recent un „evantai” de creaţie literară care seamănă cu o radiografie a momentului, în care se ridică nume îndrăzneţe de autori iar alţii vin din urmă, mai mult sau mai puţin inspirat.
„Guest star” al "filmului" serii a fost, desigur, scriitoarea ploieşteancă Doina Roman, deja cu o frumoasă carieră internaţională în domeniul studiului afacerilor – a absolvit Business Administration la Open University Business School, în Marea Britanie! – se poate lăuda nu numai cu stăpânirea unui gen rar abordat de către doamne – romanul –, dar, şi mai complicat, calea SF-ului fără stridenţe, cu bogăţia creerii unor lumi cu fiinţe cu totul şi cu totul neaşteptate, de la spori gânditori la fiinţe-arme. Ia te uită… cu ce umblă: „certesienii” sunt ameobe care au dezvoltat o „conştiinţă de grup/volvox”„mutec cu fermoar” e o armă biomecanică „Santra” – „ritual taumatutrgic al glotanilor”, iar „femeile-ciupercă” din Cosmos sunt… „stadiile iniţiale ale armei bioinformaţionale care au dus la prototipul Alteea”. „Ce ai face dacă ai afla că un lucru pe care îl foloseşti ca atare provine dintr-o fiinţă umană, ba mai mult, are conştiinţă şi simte, că ar putea fi un apropiat sau cineva despre care ai auzit, sau pur şi simplu te-ai îndrăgosti de el?” – scria, incitant, Cosmin Perţa, el însuşi un scriitor special. „Doina Roman este un exemplu clar de autor român care reuşeşte să spargă graniţele dintre literaturi.
După ce trilogia ei Pragul e pe cale să fie tradusă în Australia, Noua Zeelandă şi Cuba, Doina Roman vine cu un roman nou, de neratat pentru fanii Science-Fiction şi Fantasy. Inteligent, bine ritmat, deloc previzibil, scris într-un stil care deja poate fi identificat cu numele autoarei, Prea mulţi zei pentru un deşert este o carte care, sunt convins, va influenţa istoria SF& F românească.”Moderatorul Salonului, prozatorul Theodor Parapiru, a remarcat „prestaţia remarcabilă” a romancierei, care creează lumi neaşteptate. Merită însă consemnat cele spuse chiar de autoare, căci ne priveşte: „Ce caut la Galaţi? Exact ce căuta Lewis Carroll, cel care a scris „Alice în Ţara Minunilor”, care intra la petreceri elegante, se îmbrăca în clown şi intra în patru labe, ca să distreze copiii… Ce mă face să fiu aici este plăcerea şi emoţia pe care o am atunci când sunt în Galaţi. În primul rând, când intru cu maşina, mă duc repede-repede-repede, ca să ajung la Dunăre şi să văd fluviul. Acolo este o energie pe care nu aş putea s-o numesc, dar Dunărea la Galaţi este extraordinară, este ceva unic! Vă spun: dacă n-ar fi Dunărea, probabil că Galaţiul ar fi altfel, n-ar fi…” Ar trebui să băgăm la cap asta! Romanciera lucrează de altfel la un roman în care unul dintre personajele principale este… un fluviu „de care m-am îndrăgostit şi îl văd de fiecare dată când intru în Galaţi.”
A fost şi seara poetului gălăţean Gabriel Gherbăluţă – care a scris, împreună cu Doina Roman, şi o carte de versuri la… patru mâini –, aborda acum un gen rar abordat astăzi şi dificil de susţinut într-o modernitate adesea mecanicistă şi carieristă. Volumul „Sonete ale luminii” – apărut la prestigioasa Editură Junimea - Iaşi: „o primă întâlnire a puiului de cârtiţă” – pentru mine, lumina din sonetele acestea este miracol”, mărturisea poetul cu sonete, care scrie clasic, însă şi inventează cuvinte şi ne-a recitat cu darul actorului – profesorul de Română e cunoscut şi ca vechi regizor al unei trupe tinere.Poeta tecuceană Aida Zaharia, cunoscut ca jurnalist „ascuţit”, a fost primită acum cu volumul de poezie de dragoste „Fără uşi, fără ferestre/ poeme despre noi” – Editura StudIS Tecuci, 2018. Poeta ne-a recitat, iar recenzorii i-au observat calităţile scrierii sale.
Criticul şi istoricul literar tecucean Ionel Necula a făcut de asemenea parte din „desantul” cultural tecucean: e frumos să vezi cum breasla scriitoricească ştie să se sprijine, plecând la drum lung. Criticul a fost corect cu volumul „Colţ de rai literar – scrieri tecucene – Vol. I/ Antologie din scrierile poeţilor şi prozatorilor tecuceni. Şi moderatorul Salonului, Theodor Parapiru, găsea s-ar fi cuvenit ca „antologia” să nu cuprindă şi debutanţi – profesori, chiar o adolescentă, alături de nume recunoscute în breaslă. Volumul-culegere, coordonat cu curaj tot de către poeta Aida Zaharia, editat sub egida Cenaclului „Calistrat Hogaş” şi a revistei Revistei AURIST - Tecuci, cuprinde, cu tot cu scurte biografii, şi membri ai Cenaclului, are o prefaţă a poetului tecucean Constantin Oancă, rămâne însă un instrument util.
