Cultura sufletului şi un pomelnic de Centenar
Foto: Bogdan Mihailescu

Cultura sufletului şi un pomelnic de Centenar
Pardin din grupul de iniţiativă, încadrată de părinţii bisericii "Sf. Mina"
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Generalul Eremia Grigorescu, cel născut la Golăşei, Târgu Bujor, însă cu studii la Liceul "Vasile Alecsandri" - timp în care a locuit pe străzile Mazepa şi Militară, actuala Armata Poporului - a fost primul în pomelnicul morţilor căzuţi pentru înfăptuirea României Mari, risipiţi pe pământul însângerat la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, în Transilvania sau în Bătălia Galaţilor din 7-9 ianuarie 1918, dar şi al celorlalţi eroi români dispăruţi în războaie…

Pomenirea eroilor gălăţeni de acum un veac, la Biserica "Sfântul Mare Mucenic Mina" din Piaţa "Aurel Vlaicu", a fost un eveniment desfăşurat, la sfârşit de an centenar, în sfântul locaş plin de oameni, după liturghia ţinută de părintele paroh Nicolae Ionaşcu, alături de părintele Claudiu Mâniosu.

Iniţiativa a plecat de la enoriaşul Petrache Boşneagă, din Vadul Ungurului, cunoscut gălăţenilor de când a ridicat din banii săi un monument pentru victimele catastrofei vasului "Mogoşoaia" şi, de aproape trei decenii, a organizat pomenirile. Cândva preot în Vadul Ungurului, părintele Ionaşcu a fost prezent la fiecare comemorare a "Mogoşoaiei"! Fost ofiţer şef mecanic pe Dunăre, marinarul Boşneagă a lucrat apoi în Combinatul Siderurgic. De altfel, acum a fost însoţit şi de unul dintre oamenii oţelului, ing. Dumitru Istudor, şi amândoi au luat cuvântul. În grupul de organizatori, alături de ei, s-au aflat Gh. Vasile, Măndiţa Bulgaru, Constantin Papuc şi Viorica Popescu, soţia comandantului-scriitor Maximilian Popescu.

Petrache Boşneagă e născut la Moscu, lângă satul natal al generalului Grigorescu, şi a avut doi bunici luptători la Mărăşeşti, sub comanda generalului!

Părintele m-a îndemnat să adaug câteva lucruri despre istoria carterului numit înainte de Revoluţie "I. C. Frimu" şi, înainte de ´44, "Cartierul Demobilizaţilor", căci voluntarii din război au primit aici loturi de case din moşia Ţiglina, cândva proprietatea Cocuţei Vogoride. Sub primarul Ştefan H. Ştefan, în 1925, foştii combatanţi şi ceferiştii primeau aici pământ. Un cartier nou, în care noi, copiii, ne dădeam în bărcile din parc - acum curtea bisericii - sau ne învârteam pe porţile metalice rotative. Părintele Ionaşcu a deschis cu emoţie registrul cu numele donatorilor, bine păstrat. Acolo unde cândva Petrache Lupu i-a adunat pe mulţi gălăţeni, s-a ridicat, în 1934, fundaţia bisericii, din banii strânşi de enoriaşi, printre care şi bunicul agricultor, decorat de rege, al vaporeanului Boşneagă. Lucrările au continuat după război, în ´48, fiind întrerupte sub comunism.  Din ´93, părintele Ionaşcu n-a mai lăsat "hăţurile" proiectului din mână şi a ieşit o minunăţie!

foto Bogdan Mihailescu

Citit 2743 ori Ultima modificare Vineri, 04 Ianuarie 2019 16:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.