Lucian-Zeev Herșcovici și Violeta Ionescu. Consemnări
A apărut - la Editura Hasefer București - un studiu monografic de amploare, intitulat "O istorie a evreilor din Galați - file de cronică de la începuturi până la marea emigrare". Autori: Lucian-Zeev Herșcovici și Violeta Ionescu. Cartea are două volume și peste o mie de pagini.
Într-o prefață cu totul lămuritoare, dr. ing. Sorin Blumer, președintele Comunității Evreilor din Galați, observă că "au mai fost scrise în trecut monografii despre evreimea gălățeană, dar niciuna atât de cuprinzătoare și așezată pe o structură specifică cercetării istorice", precum cea de față. Este truda și talentul autorilor "de a face cunoscută oricărui doritor (istoric, om de cultură sau simplu cititor) tumultuoasa istorie a evreilor gălățeni și influența acestora în toate domeniile de activitate". Aspectele evocate în carte sunt expuse și analizate "în strânsă corelare cu dezvoltarea României, reflectată în evoluția orașului Galați, privit ca unul cosmopolit și care, din păcate, nu a fost ferit de nenorocirile provocate de războaie".
În partea întâi a monografiei, amplă, bogat documentată, consacrată istoricului comunității, se prezintă informații și despre evenimentul din 30 iunie 1940, numit "Masacrul de la Gara din Galați". Iată faptele, așa cum sunt ele evocate la pag. 119 și următoarele din primul volum: "La 30 iunie 1940, după răpirea Basarabiei, lângă Gara de călători din Galați s-a petrecut un "incident" între un grup de persoane închise într-un lagăr rudimentar special amenajat, printre care se aflau și mulți evrei care doreau să treacă în Basarabia, și o unitate a armatei care îi supraveghea. "Incidentul" s-a soldat cu circa 400 de victime în rândul civililor care voiau să plece în Basarabia. Documente identificate și citate recent au dovedit că au existat ordine și incitări de deschidere a focului. Probabil că printre victime nu erau evrei locuitori ai orașului Galați; din acest motiv, tragedia nu a fost cunoscută în oraș și nici nu s-a păstrat în memoria colectivă a evreilor gălățeni decât în mică măsură".
Partea a doua a cărții se ocupă de personalități, începând cu cele care s-au impus în viața comunitară sau în fruntea cultului mozaic și continuând cu persoane importante din viața economică, socială, culturală a Galațiului. Sunt evocați consuli, bancheri, oameni de afaceri, industriași, comercianți, armatori, ingineri ș.a. În rândul inginerilor am întâlnit și numele lui Morel Goldenberg, soțul fostei mele colege de liceu, Sofia Bilig, amândoi stabiliți de multe decenii în Israel. Interesantă și instructivă este consultarea capitolelor care evocă nume de medici, avocați, magistrați. Secțiunea de viață socială readuce în atenție mulți profesori (între ei Barbu Leibovici, fostul director al Școlii Postliceale Sanitare "Carol Davila"), însă și Elsa Friedrich, profesoara mea de matematică din liceu, emigrată încă din 1963 în Israel), istorici, precum Eliezer Rosenbaum-Ilan sau Eugen Preda, "părintele radioului modern" din România. Un nume mare este cel al lui Henric Sanielevici, sociolog, filosof, critic literar și publicist, legat și de Galați, unde a fost o perioadă profesor de limba franceză. Din rândul scriitorilor este amintită Olga Brateș/ Landau, poetă, traducătoare, soția lui Dinu Landau, fost redactor-șef la ziarul "Viața nouă" din Galați (unde au mai lucrat și fotoreporterul Ghidali Bercovici /G. Bercov, Raul Șușnea sau Ili Goldenberg); cunoscuta poetă Nina Cassian s-a născut la Galați și a murit la New York, în vârstă de aproape 90 de ani, Ovid S. Crohmălniceanu/ Moise Cahn, a fost un redutabil critic literar al epocii sale. Sebastian Costin, poet, publicist și cronicar dramatic, născut la Galați, a lucrat o vreme ca secretar literar al Teatrului dramatic (de stat), apoi ca ziarist la "Scânteia tineretului", activând ulterior ca scriitor în Israel, unde a și murit. Dramaturgul Mihail Davidoglu/ Moise Davidson, poetul Grișa Gherghei/ Harș Segal, poetul Barbu Nemțeanu/ Benjamin Deutsch (Vă amintiți, cred, poemul său care începea astfel: "Galați, oraș cumplit de negustori,/ La tine stă poetul ca-n Sodoma!"), dramaturgul Dumitru (Dolfi) Solomon (reprezentat în mai multe rânduri pe scena Dramaticului gălățean), criticul de artă George Radu Bogdan, criticul de film Tudor Caranfil, regizorii de teatru Valeriu Moisescu, Crin Teodorescu și Adrian Lupu (cel din urmă ocupând, după 1989, timp de câțiva ani, și funcția de director al Teatrului Dramatic "Fani Tardini"), pianistul de renume mondial Radu Lupu, dirijorul Ury Schmidt și mulți alți muzicieni, artiști plastici sau oameni de cultură au rămas în conștiința publică, grație muncii și talentului lor, puse în slujba colectivității.
În final, doar câteva cuvinte despre autorii acestei lucrări de excepție. Lucian-Zeev Herșcovici, istoric, absolvent al Liceului "Vasile Alecsandri" și al Universității "Al. I. Cuza" din Iași, doctor în istorie al Universității din Montpellier, premiat de Academia Română, este autor a numeroase cărți importante în domeniu. Violeta Ionescu, scriitoare, publicistă (la "Viața liberă", "Călăuza ortodoxă") și editoare, s-a făcut cunoscută în ultimii ani prin romanul istoric "Dioclețian, fiul lui Jupiter", "Sărbătorile Antichității", "Misterele Galaților, povestiri aproape adevărate", cartea de poezii "Perpetuum nobile" și multe alte lucrări, unele în colaborare.
