Duminică, 24 martie, la Templul Meseriașilor - sinagoga reabilitată a Galațiului, am avut ocazia să ascult Imnul naţional al României dulce cântat – la vioară, de formaţia de muzică tradiţională evreiască „Klezmer” – o solistă, pianist şi violonist - care a interpretat apoi şi imnul statului Israel. Artiștii au mai intervenit muzical și în pauzele dintre intervenţiile la microfon ale invitaţilor la lansarea uriaşei cărţi enciclopedice, în două volume, „O istorie a evreilor din Galaţi - File de cronică de la începuturi până la marea emigrare” (Editura Editura Hasefer - prefaţa ing. Sorin Blumer, preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi). Lansarea a durat trei ore, pe măsura trudei autorilor, gălăţeanul strămutat în Israel, cu doctoratul la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier, dr. Lucian-Zeev Herşcovici, de la Biblioteca Naţională a Israelului, şi fosta noastră colegă de ziar, autoare de studii istorice, roman şi povestiri istorice, Violeta Ionescu. Prezența a fost pe măsura evenimentului, sinagoga părea o piaţetă ticsită de prieteni veniţi la o întâlnire de suflet.
Cu „Şalom!” („Şi la noi este „Pace vouă!””), în ebraică a început şi s-a sfârşit lunga întâlnire de duminică. „Şalom”, ca semn de deschidere ecumenică, a adresat adunării şi părintele protopop Eugen Buruiană. Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Capitalei, economistul şi deputatul Aurel Vainer, i-a felicitat pe autori pentru trudă şi pe preşedintele Blumer pentru iniţiativă şi stăruinţă. Ne-ar trebui un volum ca să consemnăm măcar numele celor prezenţi la lansarea acestui monument scris! Celelalte comunităţi din ţară ar trebui să ia exemplu Galaţiului – au spus mai mulţi.
A scăzut azi acest grup etnic atât de numeros până la Al Doilea Război Mondial, al doilea, ca număr, după cel al majoritarilor români şi afacerile au scăzut la fel: ei realizau 80 la sută din industria şi comerţul ţării, observa preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon! Din peste 20.000 în interbelic, azi au mai rămas cam 150, în familii mixte. O comunitate mică, dar care poate „întoarce faţa” unor evrei cu influenţă ajunşi în Occident, a mai spus preşedintele, implicat în tipărirea albumului fabricilor gălăţene scris de directorul Pohrib şi cercetătorul Tudose Tatu şi donator substanţial cu un fond pentru reparaţiile costisitoare ale Templului. El l-a evocat pe unul dintre industriaşii de bază ai ţării, gălăţeanul Max Auschnitt. „O istorie fascinantă!” – găsea dr. Cătălin Negoiță, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură. Profesorul, publicistul şi editorul Ghiţă Nazare, fost coleg de facultate cu Lucian Herşcovici, având darul statisticii, a numărat în jur de 150 de pagini dedicate gălăţenilor din cele 1.050 ale celor două volume masive. „O lucrare monumentală” – aşa o califica şi preşedintele Veiner. E „un volum excepţional”, spunea iniţiatorul proiectului şi „şef de şantier” neobosit la refacerea Templului, preşedintele Blumer. Care speră şi într-un volum trei, din moment ce n-au avut loc acum toate datele.
Video: Victor Cilincă
Te uită cine vine la nuntă, ca sa să-ţi spun cine eşti! Iar lansarea unei cărţi mari – şi la propriu, şi la figurat, mare „nuntă” este! Părintele protopop Buruiană, purtând mesajul ahiepiscopului Casian Crăciun, de la Dunărea de Jos, Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, fiica celebrului academician Nicolae Cajal, celebrul virusolog, membră în Comitetul Director al Federaţiei. Primarul municipiului, Ionuţ Pucheanu, Paul Schwartz, preşedintele comunităţii bucureştene şi, de la Brăila, preşedinta Nadia Ustinescu, de la Direcţia de Cultură a judeţului, directorul Cătălin Negoiţă, doctor în Istorie, şi consilierul Direcţiei Marius Mitrof, implicat în cercetarea istorică, prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, dr. Adrian Pohrib, şeful Serviciului Judeţean al ArhivelorNaţionale, directorul adjunct al bibliotecii „V. A. Urechia”, Geta Eftimie şi bibliotecara arhivistă Valentina Oneţ, lect. univ. dr. Arthur Tuluş, orientalistul Ovidiu Nedu, prof. Ghiţă Nazare, publicist şi editor, prof. Sorin Langu, reprezentanţi ai Editurii Haşefer, reprezentanţii ai cel puţin alte două comunităţi etnice: cea turcă şi cea a ruşilor lipoveni etc. Autorii, lăsaţi mai la final, au venit cu noi lucruri interesante.
Foto 1, galerie. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Primăria Galaţi şi comunitatea istoricilor gălăţeni au onorat evenimentul special!; Foto 2. Mesajul ariepiscopului Dunării de Jos a fost purtat de păr. protopop Buruiană; Foto 3. Subsecretarul de stat Irina Cajal, salutând evenimentul; Foto 4. Autorii unui volum care VA RĂMÂNE: gălăţenii Lucian Herşcovici şi Violeta Ionescscu; Foto 5. O rugăciune pentru evreii sacrificații de-a lungul vremurilor a întregit manifestarea:
